Matei 9

Vindecarea unui slăbănog.

1. Iisus s-a suit într-o corabie, a trecut marea şi a mers în cetatea sa.

2. Şi iată că i-au adus un om paralizat, care zăcea la pat. Iisus le-a văzut credinţa şi a zis paraliticului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate!”

3. Atunci, unii dintre cărturari şi-au zis în sinea lor: „Omul acesta rosteşte blasfemii!”

4. Iisus, care le cunoştea gândurile, le-a spus: „Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre?

5. Ce este mai uşor să zici: Iertate îţi sunt păcatele, sau: Scoală-te şi umblă?

6. Dar, ca să ştiţi că Fiul Omului are putere pe pământ să ierte păcatele” – „Ridică-te!” i-a zis celui paralizat, „Ia-ţi patul şi du-te acasă!”

7. Paraliticul s-a ridicat şi s-a dus acasă.

8. Când au văzut mulţimile lucrul acesta s-au înspăimântat şi au dat slavă lui Dumnezeu, care le-a dat oamenilor o astfel de putere.

Chemarea lui Matei.

9. De acolo, Iisus a mers mai departe şi a văzut un om numit Matei, stând la vamă. Şi i-a zis: „Vino după mine!” Omul acela s-a ridicat şi a mers după El.

10. Pe când stătea Iisus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii lui.

11. Fariseii au văzut lucrul acesta şi le-au zis ucenicilor lui: „Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?”

12. Iisus i-a auzit şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci bolnavii.

13. Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă! Căci n-am venit să chem la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi.”

Întrebarea ucenicilor lui Ioan despre post.

14. Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Iisus şi i-au zis: „De ce noi şi fariseii postim des, iar ucenicii tăi nu postesc deloc?”

15. Iisus le-a răspuns: „Oare jelesc nuntaşii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti.

16. Nimeni nu pune un petec de postav nou la o haină veche, pentru că haina s-ar destrăma şi ruptura s-ar face şi mai mare.

17. Iar oamenii nu pun vinul nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, iar burdufurile se strică; ci vinul nou se pune în burdufuri noi şi se păstrează amândouă.”

Învirea fiicei lui Iair şi vindecarea unei femei.

18. Pe când le spunea Iisus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, i s-a închinat şi i-a zis: „Fiica mea a murit adineauri; vino şi pune-ţi mâinile peste ea şi va învia!”

19. Iisus s-a sculat şi a plecat după el împreună cu ucenicii lui.

20. Şi iată că o femeie, care de doisprezece ani suferea de o sângerare, a venit prin spate şi s-a atins de poala hainei lui.

21. Fiindcă ea îşi zicea: „Numai să mă ating de haina lui şi mă voi vindeca.”

22. Iisus s-a întors, a văzut-o şi i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a vindecat.” Şi chiar în clipa aceea femeia s-a vindecat.

23. Când a ajuns Iisus în casa mai marelui sinagogii şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier şi mulţimea jelind,

24. le-a zis: „Daţi-vă la o parte, fiindcă fetiţa n-a murit, ci doarme!” Ei îşi băteau joc de El.

25. Şi, după ce a fost scoasă mulţimea afară, Iisus a intrat în casă, a luat-o pe fetiţă de mână, iar ea s-a sculat.

26. Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.

Vindecarea a doi orbi.

27. Când a plecat de acolo, doi orbi s-au luat după Iisus şi au început să strige: „Ai milă de noi, Fiul lui David!”

28. După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Iisus le-a zis: „Credeţi că pot face lucrul acesta?” „Da, Doamne!” I-au răspuns ei.

29. Atunci le-a atins ochii şi a zis: „Fie după credinţa voastră!”

30. Şi li s-au deschis ochii. Iisus le-a poruncit: „Vedeţi, să nu afle nimeni.”

31. Dar ei, cum au ieşit afară, au răspândit vestea despre El în tot ţinutul acela.

Vindecarea unui mut îndrăcit.

32. Pe când plecau orbii aceştia, iată că au adus la Iisus un mut stăpânit de un demon.

33. După ce a fost scos demonul din el, mutul a vorbit. Şi mulţimile, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a mai văzut aşa ceva în Israel!”

34. Dar fariseii ziceau: „Cu stăpânul demonilor scoate El demonii!”

Lui Isus îi este milă de gloate.

35. Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogi, predicând evanghelia Împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice slăbiciune.

36. Când a văzut mulţimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi fără păstor.

37. Atunci a zis ucenicilor săi: „Este mult de secerat, dar lucrătorii sunt puţini!

38. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători la secerişul lui.”