Matei 7

Despre judecăţile aspre. - Bârna şi paiul. - Lucrurile sfinte.

1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi!

2. Cu ce judecată judecaţi, cu aceea veţi fi judecaţi şi cu ce măsură măsuraţi, cu ea vi se va măsura.

3. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu observi bârna din ochiul tău?

4. Cum poţi spune fratelui tău: Lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi! – când tu ai o bârnă într-al tău?

5. Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău!

6. Nu daţi lucrurile sfinte la câini, ca nu cumva să se întoarcă şi să vă muşte, şi nu aruncaţi mărgăritarele înaintea porcilor, ca să nu le calce în picioare.

Stăruinţa în rugăciune.

7. Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide,

8. pentru că oricine cere capătă, cine caută găseşte şi celui ce bate i se deschide.

9. Cine dintre voi, dacă-i cere fiul său o pâine, îi dă o piatră?

10. Sau, dacă-i cere un peşte, îi dă un şarpe?

11. Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu atât mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor ce i le cer!

12. Tot ce vreţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel, fiindcă în aceasta este cuprinsă Legea şi Profeţii!

Poarta cea strâmtă.

13. Intraţi pe poarta cea strâmtă, pentru că largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea.

14. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o găsesc.

Proorocii mincinoşi.

15. Păziţi-vă de profeţii mincinoşi! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi lacomi.

16. După roadele lor îi veţi recunoaşte. Oare culeg oamenii struguri din mărăcini sau smochine din ciulini?

17. Tot aşa, orice pom bun face roade bune, însă pomul rău face roade rele.

18. Pomul bun nu poate face roade rele şi nici pomul rău nu poate face roade bune.

19. Orice pom care nu face roade bune este tăiat şi aruncat în foc.

20. Astfel că după roadele lor îi veţi recunoaşte.

Casa zidită pe stâncă.

21. Nu oricine-mi zice: Doamne, Doamne! va intra în Împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voia Tatălui meu care este în ceruri.

22. Mulţi îmi vor spune în ziua aceea: Doamne, Doamne! Oare n-am profeţit noi în numele tău? N-am alungat noi demoni în Numele tău? N-am făcut noi multe minuni în numele tău?

23. Atunci le voi spune: Niciodată nu v-am cunoscut; îndepărtaţi-vă de mine, voi toţi care săvârşiţi fărădelegea!

24. De aceea, oricine aude cuvintele mele şi le împlineşte, se va asemăna cu un om cu judecată care şi-a zidit casa pe stâncă.

25. A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.

26. Însă oricine aude cuvintele mele şi nu le împlineşte se va asemăna cu un om nechibzuit care şi-a zidit casa pe nisip.

27. A căzut ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea şi ea s-a prăbuşit, iar prăbuşirea ei a fost mare.”

28. După ce a sfârşit Iisus aceste cuvinte, mulţimile au rămas uimite de învăţătura lui,