Matei 27

Isus este dus la Pilat.

1. Când s-a făcut ziuă, toţi marii preoţi şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-l omoare.

2. După ce l-au legat, l-au dus şi l-au dat în mâna procuratorului Ponţiu Pilat.

Căinţa şi moartea lui Iuda.

3. Atunci Iuda, cel ce l-a vândut, când a văzut că Iisus a fost condamnat la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i-a dat marilor preoţi si bătrânilor

4. şi a zis: „Am păcătuit, fiindcă am vândut sânge nevinovat.” „Ce ne pasă nouă?” i-au răspuns ei. „Treaba ta.”

5. Iuda a aruncat arginţii în Templu şi s-a dus de s-a spânzurat.

6. Preoţii cei mai de seamă au strâns arginţii şi au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în tezaurul Templului, fiindcă sunt preţ de sânge.”

7. Şi după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia „Ţarina olarului” ca loc pentru îngroparea străinilor.

8. Iată de ce ţarina aceea a fost numită până în ziua de azi: „Ţarina sângelui.”

9. Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin profetul Ieremia, care zice: Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel

10. şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.

Isus înaintea lui Pilat.

11. Iisus s-a înfăţişat înaintea procuratorului, iar procuratorul l-a întrebat: „Eşti Tu Împăratul iudeilor?” „Da”, i-a răspuns Iisus, „sunt.”

12. Dar n-a răspuns nimic la învinuirile marilor preoţi şi ale bătrânilor.

13. Atunci Pilat i-a zis: „N-auzi de câte lucruri te învinuiesc ei?”

14. Iisus nu i-a răspuns la nici un cuvânt, aşa că procuratorul se mira foarte mult.

Întărirea hotărârii de moarte.

15. De fiecare Paşte, procuratorul avea obiceiul să elibereze poporului un deţinut, pe care-l voiau ei.

16. Pe atunci aveau un deţinut vestit, numit Baraba.

17. Când erau adunaţi la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiţi să vi-l eliberez? Pe Baraba sau pe Iisus, care se numeşte Hristos?”

18. Căci ştia că din invidie îl dăduseră pe Iisus în mâinile lui.

19. Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, soţia sa a trimis să-i spună: „Să n-ai nimic a face cu acest om drept, fiindcă azi am suferit mult în vis din cauza lui.”

20. Marii preoţi şi bătrânii au înduplecat poporul să-l ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-l omoare.

21. Procuratorul le-a zis: „Pe care dinte cei doi vreţi să vi-l eliberez?” „Pe Baraba!” au răspuns ei.

22. Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Iisus, care se numeşte Hristos?” „Să fie răstignit!” i-au răspuns cu toţii.

23. Procuratorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige şi mai tare: „Să fie răstignit!”

24. Când a văzut Pilat că nu izbândeşte nimic, ba încă se face mai multă zarvă, a luat apă, şi-a spălat mâinile înaintea poporului şi a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele acestui om drept. Vă priveşte!”

25. Şi tot poporul a răspuns: „Sângele lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri!”

Batjocurile ostaşilor.

26. Atunci Pilat le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, după ce a pus să-l bată cu nuiele, l-a dat în mâinile lor, ca să fie răstignit.

27. Soldaţii procuratorului l-au dus pe Iisus în pretoriu şi au adunat în jurul lui toată ceata ostaşilor.

28. L-au dezbrăcat de hainele lui şi l-au îmbrăcat cu o haină stacojie.

29. Au împletit o cunună de spini pe care i-au pus-o pe cap şi i-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea lui, îşi băteau joc de El şi ziceau: „Ave, regele iudeilor!”

30. Şi scuipau asupra lui şi luau trestia şi-l băteau în cap.

31. După ce şi-au bătut astfel joc de El, l-au dezbrăcat de haina stacojie, l-au îmbrăcat cu hainele lui şi l-au dus să-l răstignească.

Răstignirea.

32. Pe când ieşeau afară din cetate, au întâlnit un om din Cirene, numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Iisus.

33. Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: „Locul căpăţânii”

34. i-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar El gustând, n-a vrut să bea.

35. După ce l-au răstignit, i-au împărţit hainele între ei, trăgând la sorţi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice: Şi-au împărţit hainele mele între ei şi pentru cămaşa mea au tras la sorţi.

36. Apoi s-au aşezat şi-l păzeau.

37. Şi i-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Iisus, regele iudeilor.”

38. Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tâlhari: unul la dreapta şi celălalt la stânga lui.

Batjocurile trecătorilor.

39. Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap

40. şi ziceau: „Tu, care strici Templul, şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-te pe tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară de pe cruce!”

41. Marii preoţi împreună cu cărturarii şi bătrânii îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau:

42. „Pe alţii i-a mântuit, dar pe El însuşi nu se poate mântui! Dacă este El regele lui Israel, să se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El!

43. S-a încrezut în Dumnezeu: să-l scape acum Dumnezeu, dacă-l iubeşte, pentru că a zis: Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!”

44. Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură.

Întunericul.

45. De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara.

46. Şi pe la ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas puternic: „Eli, Eli, lema sabahtani?” adică: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?”

47. Unii dintre cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie!”

48. Şi îndată, unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într-o trestie şi i-a dat să bea.

49. Dar ceilalţi ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-l mântuiască.”

50. Iisus a strigat iarăşi cu glas tare şi şi-a dat duhul.

Perdeaua dinlăuntrul Templului se rupe.

51. Şi deodată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,

52. mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat.

53. Ei au ieşit din morminte după învierea lui, au intrat în Cetatea sfântă şi s-au arătat multora.

54. Centurionul şi cei care-l păzeau pe Iisus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis: „Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!”

55. Erau acolo şi multe femei care priveau de departe. Ele îl urmaseră pe Iisus din Galileea, ca să-i slujească.

56. Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedeu.

Înmormântarea lui Isus.

57. Spre seară, a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Iisus.

58. El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. Pilat a poruncit să i-l dea.

59. Iosif a luat trupul, l-a înfăşurat într-un giulgiu curat

60. şi l-a pus într-un mormânt nou, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la intrarea mormântului şi a plecat.

61. Maria Magdalena şi cealaltă Marie erau acolo şi şedeau în faţa mormântului.

Pecetluirea mormântului.

62. A doua zi, care vine după ziua Pregătirii, marii preoţi şi fariseii s-au dus împreună la Pilat

63. şi i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe când era încă în viaţă, a zis: După trei zile voi învia!

64. Dă poruncă deci ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii lui noaptea să-i fure trupul şi să spună poporului: A înviat din morţi! Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.”

65. Pilat le-a zis: „Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.”

66. Ei au plecat şi au întărit mormântul, pecetluind piatra şi punând strajă.