Efeseni 4

1. Aşadar, eu, cel întemniţat pentru Domnul, vă îndemn să vă purtaţi vrednic de chemarea pe care aţi primit-o,

2. cu toată smerenia, blândeţea şi îndelungă răbdarea. Îngăduiţi-vă unii pe alţii cu dragoste

3. şi străduiţi-vă să păstraţi unitatea Duhului prin legătura păcii.

4. Este un singur trup şi un singur Duh, aşa cum una este nădejdea la care aţi fost chemaţi;

5. un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez,

6. un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este peste toţi, prin toţi şi în toţi.

7. Însă fiecăruia dintre noi i-a fost dăruit harul după măsura darului lui Hristos.

8. De aceea spune: Urcând pe înălţime a luat robi şi a dat daruri oamenilor.

9. Dar ce altceva înseamnă a urcat dacă nu şi că a coborât în părţile cele mai de jos ale pământului?

10. Cel ce a coborât este şi cel ce a urcat mai presus de toate cerurile, ca să umple totul.

11. Şi El i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alţii profeţi, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători,

12. ca să îi pregătească pe sfinţi pentru lucrarea slujirii, pentru zidirea trupului lui Hristos,

13. până când vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de om desăvârşit, la măsura staturii depline a lui Hristos.

14. El a făcut aceasta ca noi să nu mai fim copii, clătinaţi de valuri şi purtaţi încoace şi încolo de orice vânt al învăţăturii prin viclenia oamenilor, prin îndemânarea lor de a aduce rătăcirea,

15. ci, dimpotrivă, spunând adevărul cu dragoste, să creştem în toate privinţele în El, cel care este capul, Hristos.

16. Din El, întregul trup, bine alcătuit şi legat prin încheieturile prin care este susţinut, creşte şi se zideşte în dragoste, făcându-şi fiecare în parte lucrarea.

17. Prin urmare, vă spun şi mărturisesc în Domnul: nu mai trăiţi aşa cum trăiesc neamurile în deşertăciunea minţii lor.

18. Ele au mintea întunecată şi sunt înstrăinate de viaţa lui Dumnezeu, din cauza lipsei lor de cunoaştere, prin împietrirea inimii lor.

19. Ei au pierdut orice urmă de simţire şi săvârşesc cu lăcomie ceea ce este imoral şi pervers.

20. Însă nu aşa l-aţi cunoscut voi pe Hristos,

21. dacă, într-adevăr, l-aţi auzit şi aţi învăţat despre El, conform adevărului în Iisus.

22. Voi aţi fost învăţaţi ca, în privinţa purtării voastre din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi care se strică din cauza poftelor amăgitoare.

23. Aţi fost învăţaţi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre

24. şi să vă îmbrăcaţi cu omul cel nou, creat după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea şi sfinţenia adevărului.

25. De aceea, renunţând la minciună, fiecare să spună aproapelui său adevărul, fiindcă facem parte din acelaşi trup.

26. Mâniaţi-vă, dar nu păcătuiţi! Să nu apună soarele peste mânia voastră

27. şi să nu-i daţi prilej diavolului.

28. Hoţul să nu mai fure, ci, dimpotrivă, să se ostenească lucrând cu mâinile lui ceea ce este bine, ca să dea celui ce are nevoie.

29. Nici un cuvânt rău să nu vă iasă din gură, ci doar cuvinte bune, ziditoare, după cum e nevoie, care dau har celor ce ascultă.

30. Nu îl întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, în care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

31. Îndepărtaţi orice amărăciune, furie, mânie, răstire şi insultă, şi orice fel de răutate.

32. Fiţi plini de bunătate şi blândeţe unul faţă de altul, iertându-vă unul pe altul, după cum şi Dumnezeu v-a iertat în Hristos.