2 Tesaloniceni 2

1. Cu privire la venirea Domnului nostru Iisus Hristos şi întâlnirea noastră cu El, vă rugăm fraţilor,

2. să nu vi se tulbure aşa de uşor mintea şi să nu vă înspăimântaţi de vreun duh, nici de vreun cuvânt şi nici de vreo scrisoare care ar părea venită de la noi, cum că ziua Domnului ar fi sosit deja.

3. Nimeni să nu vă amăgească în nici un fel, pentru că ziua Domnului nu va veni înainte de părăsirea credinţei şi de dezvăluirea omului fărădelegii, a nimicitorului,

4. a potrivnicului, a celui care se înalţă peste tot ceea ce se numeşte Dumnezeu sau este vrednic de închinare. Astfel, el se va aşeza în templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu.

5. Nu vă aduceţi aminte că v-am spus acestea pe când eram încă la voi?

6. Şi acum ştiţi ce-l împiedică să nu se arate decât la timpul lui.

7. Căci taina fărădelegii lucrează deja; trebuie doar să fie dat la o parte cel care o împiedică acum.

8. Atunci se va arăta cel nelegiuit, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii sale şi-l va nimici prin arătarea venirii sale.

9. Venirea celui nelegiuit va fi prin lucrarea Satanei, cu toată puterea, cu semne şi minuni false,

10. cu toată amăgirea adusă de nedreptatea celor care sunt nimiciţi pentru că nu au primit iubirea adevărului ca să fie mântuiţi.

11. De aceea, Dumnezeu le trimite o putere care înşeală ca să ajungă să creadă o minciună,

12. aşa încât să fie pedepsiţi toţi cei care nu s-au încrezut în adevăr, ci s-au complăcut în nelegiuire.

13. Noi însă trebuie să-i mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi, fraţi iubiţi de Domnul, căci Dumnezeu v-a ales de la început pentru mântuire, prin sfinţirea Duhului şi prin credinţa în adevăr.

14. La aceasta v-a chemat prin evanghelia noastră, ca să dobândiţi slava Domnului nostru Iisus Hristos.

15. Aşadar, fraţilor, rămâneţi neclintiţi şi ţineţi ceea ce v-am transmis şi aţi primit fie prin cuvânt fie prin scrisoarea noastră.

16. Şi însuşi Domnul nostru Iisus Hristos şi Dumnezeu Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat, în har, o mângâiere veşnică şi o nădejde bună,

17. să vă mângâie inimile şi să vă întărească în orice faptă şi cuvânt bun.