Psalmii 79

Un psalm al lui Asaf.

1. Dumnezeule, au intrat neamurile pe proprietatea Ta, au întinat Templul Tău cel sfânt şi au prefăcut Ierusalimul în ruine!

2. Au dat leşurile slujitorilor Tăi drept hrană păsărilor cerului şi carnea credincioşilor Tăi au dat-o fiarelor pământului.

3. Le-au vărsat sângele aşa cum se varsă apa împrejurul Ierusalimului şi nu s-a găsit nimeni care să-i îngroape.

4. Am fost de batjocura vecinilor noştri, de râsul şi de ocara celor ce ne înconjoară.

5. Până când vei mai fi mânios, Doamne? Pentru totdeauna? Până când va mai arde gelozia Ta ca focul?

6. Revarsă-Ţi mânia peste neamurile care nu Te cunosc şi peste regatele care nu cheamă Numele Tău,

7. căci l-au mâncat pe Iacov şi i-au nimicit locuinţa.

8. Nu-Ţi aminti de păcatele noastre dintâi! Grăbeşte-Te să ne ieşi înainte cu mila Ta, căci suntem foarte nenorociţi.

9. Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne şi fă ispăşire pentru păcatele noastre din pricina Numelui Tău!

10. De ce să zică neamurile: „Unde le este Dumnezeul?“ Să se facă de cunoscut printre neamuri, chiar sub privirea noastră, răzbunarea pentru sângele vărsat al slujitorilor Tăi!

11. Fie să ajungă la Tine strigătul prizonierilor; prin tăria braţului Tău, scapă-i pe cei condamnaţi la moarte!

12. Vecinilor noştri răsplăteşte-le înşeptit batjocura cu care Te-au batjocorit, Stăpâne!

13. Atunci noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda mereu, vom vesti laudele Tale din generaţie în generaţie!