Psalmii 109

Către mai marele cântăreţilor.

1. Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!

2. Iată că gura celui rău şi gura celui înşelător se deschid împotriva mea; îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.

3. Mă împresoară cu nişte cuvinte de ură şi se războiesc cu mine fără temei.

4. La dragostea mea ei răspund cu duşmănie, dar eu mă rog.

5. Ei îmi răsplătesc binele cu rău şi dragostea mea – cu ură.

6. Pune un om rău împotriva lui şi un acuzator să stea la dreapta lui!

7. Când va fi judecat, să fie găsit vinovat, iar rugăciunea să-i fie socotită un păcat.

8. Fie-i zilele puţine, iar slujba lui s-o ia altul!

9. Să-i rămână fiii orfani, şi soţia lui – văduvă!

10. Fiii lui să rătăcească cerşind şi căutând printre ruine!

11. Cel ce l-a împrumutat să-i ia tot ceea ce are şi străinii să-l jefuiască de rodul muncii lui!

12. Să nu mai fie nimeni care să-i arate îndurare şi să nu mai fie nimeni care să arate îndurare orfanilor lui!

13. Fie ca urmaşii lui să fie uitaţi, iar în generaţia următoare să-i fie şters numele!

14. Să fie păstrată înaintea Domnului aducerea-aminte a vinii strămoşilor lui şi să nu fie şters păcatul mamei lui!

15. Să rămână de-a pururi vinovaţi înaintea Domnului, şi să le şteargă amintirea de pe pământ!

16. Căci nu şi-a amintit să se poarte cu îndurare, ci l-a prigonit pe sărman şi pe nevoiaş şi l-a omorât pe cel cu inima zdrobită!

17. A iubit blestemul; de el să aibă parte! Nu i-a plăcut binecuvântarea; aceasta să stea departe de el!

18. A îmbrăcat blestemul ca pe propria haină, i-a intrat în pântece ca apa şi în oase – ca untdelemnul.

19. De aceea, el să-i fie mantaua cu care se acoperă şi brâul cu care se încinge mereu!

20. Aceasta să fie răsplata potrivnicilor mei din partea Domnului şi a celor ce mă vorbesc de rău!

21. Dar Tu, Doamne, Stăpâne, din pricina Numelui Tău, fă-Ţi lucrarea cu mine! Pentru că îndurarea Ta este mare, mântuieşte-mă!

22. Căci sunt sărman şi necăjit, iar inima mi-e rănită înăuntrul meu.

23. Pier ca o umbră trecătoare; sunt alungat ca o lăcustă.

24. Genunchii îmi sunt slăbiţi de post, iar trupul mi-e sleit din lipsă de grăsime.

25. Am ajuns de batjocura lor; cei ce mă văd dau din cap.

26. Doamne, Dumnezeul meu, ajută-mă! În îndurarea Ta, scapă-mă!

27. Fă ca ei să recunoască în aceasta mâna Ta, să recunoască că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!

28. Ei blestemă, dar Tu binecuvântezi. Ei se ridică şi rămân de ruşine, dar robul Tău se va veseli.

29. Potrivnicii mei îmbracă batjocura, pun neruşinarea peste ei ca pe o manta.

30. Eu Îl voi slăvi pe Domnul cu gura mea, în mijlocul multora Îl voi lăuda.

31. Căci El stă la dreapta celui sărman, ca să-l scape de acuzatorii lui.