Matei 23

Isus mustră pe cărturari şi Farisei.

1. Atunci Isus le-a vorbit mulţimilor şi ucenicilor Săi.

2. El le-a zis: „Cărturarii şi fariseii stau pe scaunul lui Moise.

3. Deci să faceţi şi să păziţi toate lucrurile pe care vi le spun ei, dar să nu faceţi după faptele lor, pentru că ei zic, dar nu fac.

4. Ei leagă poveri grele şi dificil de dus şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei înşişi nici măcar cu degetul nu vor să le mişte.

5. Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacterele largi şi ciucurii lungi şi

6. iubesc să li se dea locul de onoare la mese şi scaunele de onoare în sinagogi,

7. să fie salutaţi prin pieţe şi să fie numiţi de oameni: «Rabbi».

8. Voi însă să nu vă numiţi «Rabbi», căci Unul singur este Învăţătorul vostru, iar voi toţi sunteţi fraţi.

9. Şi «tată» să nu numiţi pe nimeni pe pământ, căci Unul singur este Tatăl vostru, şi anume Cel ceresc.

10. De asemenea, să nu numiţi pe nimeni «îndrumător», căci Unul singur este Îndrumătorul vostru, şi anume Cristosul.

11. Cel mai mare dintre voi va fi slujitorul vostru.

12. Oricine se înalţă pe sine va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat.

Nelegiuirile cărturarilor şi Fariseilor.

13. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi închideţi Împărăţia Cerurilor în faţa oamenilor; nici voi nu intraţi, şi nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsaţi să intre! (

14. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi devoraţi casele văduvelor şi faceţi rugăciuni lungi de ochii lumii. De aceea veţi primi o condamnare mult mai mare.)

15. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi înconjuraţi marea şi uscatul pentru a face un prozelit, dar când devine astfel, faceţi din el de două ori mai mult un fiu al Iadului decât sunteţi voi!

16. Vai de voi, călăuze oarbe care ziceţi: «Dacă cineva jură pe Templu, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă cineva jură pe aurul Templului, este dator să-şi ţină jurământul!»

17. Nesăbuiţilor şi orbilor! Ce este de mai mare importanţă: aurul sau Templul, care sfinţeşte aurul?

18. Voi mai ziceţi: «Dacă cineva jură pe altar, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este dator să-şi ţină jurământul!»

19. Orbilor! Ce este de mai mare importanţă: darul sau altarul, care sfinţeşte darul?

20. Prin urmare, cel ce jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este pe el,

21. iar cel ce jură pe Templu, jură pe el şi pe Cel Ce locuieşte în el.

22. De asemenea, cel ce jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe Cel Ce stă pe el.

23. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi daţi zeciuială din mentă, din mărar şi din chimen, dar neglijaţi cele mai importante lucruri din Lege, şi anume dreptatea, mila şi credincioşia! Pe acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi!

24. Călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!

25. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi curăţaţi pe dinafară paharul şi farfuria, dar pe dinăuntru sunt pline de jaf şi de necumpătare!

26. Fariseu orb! Curăţă mai întâi pe dinăuntru paharul (şi farfuria), ca să fie curate şi pe dinafară!

27. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi vă asemănaţi cu mormintele văruite, care pe dinafară arată frumos, dar înăuntru sunt pline de oasele celor morţi şi de orice fel de necurăţie!

28. Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi drepţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de ipocrizie şi de fărădelege!

29. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci voi zidiţi mormintele profeţilor şi împodobiţi mormintele celor drepţi

30. şi spuneţi: «Dacă noi am fi trăit în zilele strămoşilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui profeţilor!»

31. Astfel, voi înşivă mărturisiţi că sunteţi urmaşii celor ce i-au ucis pe profeţi!

32. Umpleţi deci măsura strămoşilor voştri!

33. Şerpilor! Pui de vipere! Cum veţi scăpa de condamnarea la Iad?!

34. De aceea, iată, vă trimit profeţi, înţelepţi şi cărturari! Pe unii dintre ei îi veţi omorî şi îi veţi răstigni, iar pe alţii îi veţi biciui în sinagogile voastre şi îi veţi persecuta din cetate în cetate,

35. ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat care a fost vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia, pe care l-aţi ucis între Templu şi altar!

36. Adevărat vă spun că toate aceste lucruri vor veni peste această generaţie!

Pedeapsa Ierusalimului.

37. Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeţi şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine! De câte ori am vrut să-ţi adun copiii, aşa cum îşi adună cloşca puii sub aripi, dar n-aţi vrut!

38. Iată că vi se lasă casa pustie!

39. Căci vă spun că de acum încolo nu Mă veţi mai vedea până când nu veţi zice: «Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!»“