Isaia 5
Via Domnului.
1. Voi cânta Preaiubitului meu un cântec despre via Lui: Iubitul meu avea o vie pe un deal fertil.
2. A săpat-o, a curăţat-o de pietre şi a sădit în ea cele mai alese viţe. I-a zidit un turn de pază şi i-a săpat un teasc. Apoi a aşteptat să facă struguri buni, dar ea a făcut struguri sălbatici.
3. «Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi între Mine şi via Mea.
4. Ce-ar fi trebuit să mai fac viei Mele şi nu i-am făcut? De ce a făcut struguri sălbatici când Eu am aşteptat să facă struguri buni?
5. Acum vă voi spune ce voi face cu via Mea: îi voi da la o parte gardul şi ea va fi nimicită; îi voi dărâma zidul şi ea va fi călcată-n picioare.
6. O voi preface într-o pustie; nu va mai fi curăţată, nici săpată şi în ea vor creşte spini şi mărăcini. De asemenea, voi porunci norilor să nu mai dea ploaie peste ea.»
7. Via DOMNULUI Oştirilor este casa lui Israel, iar bărbaţii din Iuda sunt grădina desfătării Sale. El se aştepta la judecată dreaptă, dar a văzut vărsare de sânge; se aştepta la dreptate, dar a auzit strigăt de durere.
8. Vai de voi, cei ce înşiraţi casă după casă şi uniţi ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc şi trăiţi singuri în ţară.
9. DOMNUL Oştirilor a jurat în auzul meu: «Cu siguranţă, multe case vor fi pustiite, case mari şi frumoase, în care nu va mai sta nimeni.
10. O vie de zece iugăre va da doar un bat, un homer de sămânţă nu va da decât o efă.»
11. Vai de cei ce se trezesc dimineaţa devreme ca să alerge după băutură! Vai de cei ce stau până noaptea târziu, ca să se înfierbânte de vin!
12. Vai de cei care benchetuiesc cu lira şi cu harfa, cu tamburina, flautul şi vinul, dar nu ţin seama de faptele DOMNULUI, nu iau în considerare lucrarea mâinilor Sale!
13. Şi astfel poporul Meu va merge în captivitate din lipsă de cunoştinţă; nobilii lor vor muri de foame şi mulţimea lor se va usca de sete.
14. De aceea Locuinţa Morţilor şi-a mărit pofta şi şi-a deschis gura peste măsură. Nobilimea lui Iuda şi mulţimea lui vor coborî în ea cu toţi gălăgioşii şi oamenii veseli.
15. Omul va fi trântit, fiecare va fi umilit şi privirile trufaşe vor fi smerite.
16. Dar DOMNUL Oştirilor va fi înălţat prin judecată şi Dumnezeul cel Sfânt Se va arăta sfânt prin dreptate.
17. Atunci mieii vor paşte ca pe păşunea lor, vor mânca printre dărâmăturile bogaţilor.
18. Vai de cei ce trag nedreptatea cu funiile minciunii şi păcatul – cum ar trage frânghiile de la car,
19. de cei ce zic: «Să se grăbească, să-Şi facă repede lucrarea ca s-o vedem! Să se împlinească planul Sfântului lui Israel, ca noi să-l cunoaştem!»
20. Vai de cei ce numesc răul bine, şi binele rău, întunericul lumină, şi lumina întuneric, amărăciunea dulceaţă, şi dulceaţa amărăciune!
21. Vai de cei ce se cred înţelepţi şi de cei ce se consideră isteţi!
22. Vai de cei ce sunt eroi la băut vin şi de neîntrecut la amestecat băuturi,
23. care pentru mită îl achită pe cel vinovat, şi-l lipsesc de dreptate pe cel nevinovat!
24. De aceea, aşa cum limba focului arde miriştea şi aşa cum iarba uscată piere în flăcări, tot aşa le va putrezi şi lor rădăcina, iar floarea li se va risipi ca ţărâna, pentru că au respins Legea DOMNULUI Oştirilor şi au dispreţuit Cuvântul Sfântului lui Israel.
25. De aceea mânia DOMNULUI se aprinde împotriva poporului Său. El Îşi ridică mâna împotriva lor şi-i zdrobeşte. Munţii se clatină şi trupurile moarte sunt ca gunoiul pe drumuri. Cu toate acestea, mânia Lui nu s-a potolit, mâna Sa este încă întinsă.
26. El ridică un steag neamurilor de departe şi fluieră pentru cei de la marginile pământului. Şi iată-le că vin iute şi la timp.
27. Nici una dintre ele nu e obosită şi nici nu se clatină; nici una nu aţipeşte şi nici nu doarme; nici o cingătoare nu este desfăcută de la brâu şi nici o curea de la sandală nu este ruptă.
28. Săgeţile le sunt ascuţite, toate arcurile le sunt încordate; copitele cailor lor sunt ca de cremene şi roţile carelor lor sunt ca vârtejul.
29. Răcnetul lor e ca al unui leu, răcnesc ca nişte lei tineri. Mârâie şi îşi prind prada pe care o iau cu ei şi nimeni n-o mai poate scăpa.
30. În ziua aceea neamurile vor răcni asupra lui, aşa cum vuieşte marea. Dacă cineva se va uita la ţară, va vedea numai întuneric şi necaz; chiar şi lumina va fi ascunsă de nori.“