Isaia 42

Robul Domnului.

1. Iată-L pe Robul Meu, pe Care Îl sprijin, Alesul Meu, în Care-Mi găsesc plăcerea! Voi pune Duhul Meu peste El, iar El va vesti neamurilor dreptatea.

2. Nu va striga, nu-Şi va ridica glasul şi nu-l va face să se audă pe drum.

3. Nu va rupe trestia zdrobită şi nu va stinge mucul care încă mai fumegă, ci cu credincioşie va aduce dreptatea.

4. El nu va slăbi, nici nu se va descuraja până nu va aşeza dreptatea pe pământ. Şi în Legea Lui vor nădăjdui ostroavele!»

5. Aşa vorbeşte Dumnezeu, DOMNUL Care a creat cerurile şi le-a întins, Care a desfăşurat pământul împreună cu resursele lui, Care dă suflare oamenilor de pe el şi suflet celor ce umblă pe el:

6. «Eu, DOMNUL, Te-am chemat prin dreptate. Te voi ţine bine de mână; Te voi păzi şi Te voi face un legământ pentru popor şi o lumină pentru neamuri,

7. ca să deschizi ochii orbilor, să eliberezi pe prizonieri din captivitate şi din închisoare pe cei ce stau în întuneric.

8. Eu sunt DOMNUL; acesta este Numele Meu! Nu-Mi voi da slava altuia şi nici lauda cuvenită Mie, idolilor!

9. Iată! Lucrurile spuse mai dinainte s-au împlinit şi acum vestesc altele noi; înainte să se împlinească vi le fac cunoscute.»

10. Cântaţi DOMNULUI un cântec nou! Cântaţi-I laudele de la marginile pământului, voi, care străbateţi marea, tot ceea ce este în ea, ţinuturile de lângă mare şi locuitorii lor!

11. Să-şi ridice glasul pustia şi cetăţile ei, aşezările locuite de chedariţi! Să strige de bucurie locuitorii din Sela, să strige de pe vârfurile munţilor!

12. Să-L slăvească pe DOMNUL şi să-L laude în ţinuturile de lângă mare!

13. DOMNUL mărşăluieşte ca un viteaz; asemenea unui războinic Îşi stârneşte râvna: strigă, scoate un strigăt de luptă şi triumfă asupra duşmanilor săi.

14. «Am tăcut pentru multă vreme, am păstrat tăcerea şi am rămas retras, dar acum, ca o femeie care naşte, voi geme, voi gâfâi şi voi icni.

15. Voi pustii munţii şi dealurile, le voi usca toată verdeaţa! Voi preface râurile în uscat şi voi seca iazurile!

16. Îi voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, pe cărări neştiute de ei îi voi conduce! Voi preface întunericul dinaintea lor în lumină, iar povârnişurile în teren neted! Acestea sunt lucrurile pe care le voi face; nu le voi lăsa neîmplinite!

17. Dar cei ce se încred în idoli, cei ce zic chipurilor cioplite: ‘Voi sunteţi zeii noştri!’ vor fi alungaţi, acoperiţi de ruşine.

18. Ascultaţi, surzilor! Priviţi, orbilor, şi vedeţi!

19. Cine este orb, dacă nu robul Meu şi surd ca mesagerul pe care l-am trimis? Cine este orb ca cel dedicat Mie, orb ca robul DOMNULUI?

20. Vezi multe lucruri, dar nu le iei în seamă; auzi bine, dar nu asculţi cu adevărat.»

21. DOMNUL a dorit, în numele dreptăţii Sale, să-Şi înalţe Legea şi s-o facă slăvită.

22. Dar acest popor este prădat şi jefuit; prinşi în capcane sunt cu toţii şi ascunşi în temniţe; au devenit o pradă pe care nu e nimeni s-o scape, ceva de jefuit despre care nimeni nu zice: «Dă-l înapoi!»

23. Cine dintre voi însă învaţă din lucrurile acestea? Sau cine ia seama la cele ce stau să se împlinească?

24. Cine a făcut din Iacov o pradă? Cine l-a dat jefuitorului pe Israel? Oare nu DOMNUL, împotriva Căruia am păcătuit? Ei n-au vrut să umble pe căile Lui, nici să se supună Legii Lui.

25. De aceea a turnat peste ei văpaia mâniei Lui şi ferocitatea războiului; i-a înconjurat cu flăcări, dar tot n-au înţeles; i-a mistuit, dar tot n-au luat în seamă