Isaia 24

Iuda pustiit.

1. „Iată! DOMNUL este pe cale să pustiască pământul, să facă din el o pustie; va face din suprafaţa sa o ruină şi-i va împrăştia locuitorii.

2. La fel i se va întâmpla preotului, ca poporului, stăpânului, ca sclavului său, stăpânei, ca slujnicei ei, celui ce vinde, ca celui ce cumpără, celui ce împrumută, ca celui ce ia cu împrumut şi celui ce i se datorează, ca datornicului.

3. Pământul va fi în întregime pustiit şi jefuit, căci DOMNUL a rostit acest cuvânt.

4. Pământul se usucă şi se ofileşte, lumea suferă şi se veştejeşte, iar conducătorii popoarelor lumii suferă şi ei.

5. Pământul este pângărit de propriii săi locuitori, care au călcat legile, au nesocotit poruncile şi au rupt legământul cel veşnic.

6. De aceea un blestem devorează pământul, iar locuitorii lui îşi ispăşesc vina; de aceea sunt mistuiţi locuitorii pământului, doar câţiva fiind cruţaţi.

7. Mustul se usucă, iar viţa-de-vie se veştejeşte; toţi cei cu inima veselă suspină.

8. Veselia tamburinelor a încetat, zgomotul petrecerii s-a oprit şi desfătarea lirei s-a sfârşit.

9. Nu se mai bea vin cântând, iar băutura tare este amară pentru cei ce o beau.

10. Cetatea pustie stă dărâmată; toate casele sunt închise, nimeni nu poate intra.

11. Pe străzi ei strigă după vin; orice bucurie s-a dus şi veselia a fost izgonită din ţară.

12. Cetatea e lăsată în ruine, iar poarta îi este sfărâmată.

13. Pe întinderea pământului şi în mijlocul popoarelor va fi ca atunci când se scutură măslinul, ca atunci când rămân câţiva ciorchini după culesul viei.

Babilonul nimicit şi Ierusalimul ridicat.

14. Ei îşi înalţă glasurile, cântă cu bucurie şi aclamă, dinspre apus, măreţia DOMNULUI.

15. De aceea voi, cei din răsărit, daţi cinste DOMNULUI! Cei de pe insulele mării, slăviţi Numele DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel!

16. De la marginile pământului auzim cântându-se: «Slavă Celui Drept!» Eu însă zic: «Mă doare sufletul! Mă doare sufletul! Vai de mine! Trădătorii trădează, trădează cu viclenie!»

17. Groaza, groapa şi cursa te aşteaptă, locuitor al pământului!

18. Oricine va fugi la zgomotul groazei va cădea în groapă şi oricine va ieşi din groapă va fi prins în cursă. Căci stăvilarele cerului sunt deschise şi temeliile pământului se cutremură.

19. Pământul e făcut fărâme, e sfâşiat în bucăţi şi cutremurat cu putere.

20. Pământul se clatină ca un om beat, se leagănă ca o colibă în vânt. Păcatul răzvrătirii sale îl apasă atât de greu, încât se prăbuşeşte şi nu se mai ridică din nou.

21. În ziua aceea DOMNUL va pedepsi în înălţimi, oştirea cerului, iar pe pământ, pe împăraţii pământului.

22. Vor fi adunaţi împreună, ca prizonierii, într-o groapă. Vor fi închişi într-o închisoare şi, după multe zile, vor fi pedepsiţi.

23. Atunci luna va fi umilită şi soarele făcut de ruşine, pentru că DOMNUL Oştirilor va domni pe muntele Sion şi în Ierusalim, înaintea bătrânilor Săi, în slavă.