Iona 2

1. Iona s-a rugat Domnului, Dumnezeul său, din pântecele peştelui

2. şi a zis: „În strâmtorarea mea L-am chemat pe Domnul şi El mi-a răspuns. Din adâncul Locuinţei Morţilor am strigat după ajutor şi Tu mi-ai ascultat glasul.

3. Mă aruncaseşi în adânc, în inima mărilor, şi curentul de apă mă învăluise; toate valurile şi talazurile Tale treceau peste mine.

4. Ziceam: «Sunt izgonit dinaintea ochilor Tăi, şi nu voi mai privi vreodată spre Templul Tău cel sfânt!»

5. Apele mă împresuraseră până aproape să-mi ia viaţa, adâncul mă învăluise, iar algele se înfăşuraseră în jurul capului meu.

6. Coborâsem până în străfundurile munţilor, şi zăvoarele pământului mă încuiaseră pe vecie! Dar Tu, Doamne, Dumnezeul meu, mi-ai scos viaţa din groapă!

7. Când mi se scurgea sufletul din mine, mi-am adus aminte de Domnul şi rugăciunea mea a ajuns până la Tine, în Templul Tău cel sfânt.

8. Cei ce se alipesc de idoli deşerţi s-au lipsit de îndurarea de care ar fi putut avea parte.

9. Dar eu Îţi voi aduce jertfe cu un strigăt de mulţumire. Voi împlini ceea ce am jurat! Mântuirea vine de la Domnul!“

10. Domnul i-a vorbit peştelui, iar peştele l-a vărsat pe Iona pe uscat.