Cantarea cantarilor 7

1. Ce frumoase îţi sunt picioarele în sandalele tale, fiică de prinţ! Liniile coapselor tale sunt ca rubinele, sunt ca lucrarea mâinilor unui artist.

2. Buricul tău este un pahar rotund din care nu lipseşte vinul amestecat. Mijlocul îţi este un snop de grâu încins cu crini.

3. Cei doi sâni ai tăi sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare.

4. Gâtul tău este ca un turn de fildeş. Ochii tăi sunt iazurile Heşbonului văzute prin poarta Bat-Rabim. Nasul tău este ca turnul Libanului privind spre Damasc.

5. Capul tău este înălţat asemenea muntelui Carmel. Părul capului tău este ca purpura; regele este înlănţuit de cosiţele tale.

6. Cât de frumoasă eşti şi cât de plăcută eşti în dezmierdări, iubito!

7. Statura ta este asemenea palmierului, iar sânii tăi asemenea unor ciorchine.

8. Îmi zic: „Mă voi urca în palmier şi-i voi apuca ramurile!“ Sânii tăi să fie asemenea ciorchinilor de struguri, iar mirosul respiraţiei tale asemenea merelor!

9. Gura ta să fie asemenea unui vin bun! Vinul să meargă drept spre iubitul meu, curgând liniştit pe buze şi pe dinţi.

10. Eu sunt a iubitului meu şi el mă doreşte pe mine.

11. Vino, iubitul meu, să mergem pe câmpie, să ne adăpostim noaptea în sate!

12. Ne vom trezi devreme şi vom merge la vii pentru a vedea dacă a înmugurit viţa, dacă i s-a deschis floarea şi dacă a înflorit rodiul. Acolo îţi voi dărui iubirea mea!

13. Mandragorele îşi răspândesc parfumul şi la porţile noastre se găsesc toate bunătăţile, atât noi, cât şi vechi, pe care le-am păstrat pentru tine, iubitule!