1 Samuel 22

David fuge în peştera Adulam şi la Miţpe.

1. David a plecat de acolo şi a fugit în peştera Adulam. Când au auzit lucrul acesta, fraţii săi şi întreaga familie a tatălui său au venit acolo la el.

2. Toţi cei care erau strâmtoraţi, datori şi nemulţumiţi s-au adunat la el, iar el a devenit conducătorul lor. Aceştia erau cam patru sute de bărbaţi.

3. David a plecat de acolo la Miţpa, în Moab. I-a spus regelui Moabului: – Dă-le voie, te rog, tatălui meu şi mamei mele să vină la voi, până voi şti ce va face Dumnezeu cu mine.

4. David i-a lăsat cu regele Moabului, iar ei au locuit cu acesta în tot timpul cât David s-a aflat în fortăreaţă.

5. Însă profetul Gad i-a spus lui David: – Să nu rămâi în fortăreaţă, ci du-te în teritoriul lui Iuda! Astfel, David a plecat şi a ajuns în pădurea Heret.

Saul ucide preoţii din Nob.

6. Saul a auzit că David, împreună cu oamenii care se aflau cu el, a fost descoperit. Saul, având în mână o suliţă, şedea sub tamariscul de pe înălţimea din Ghiva şi toţi slujitorii săi se aflau în jurul său.

7. Saul le-a zis acestora: – Ascultaţi, beniamiţi! Vă va da fiul lui Işai vouă, tuturor, ogoare şi vii? Vă va face el pe voi, pe toţi, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute?

8. Totuşi voi toţi aţi uneltit împotriva mea şi nimeni nu m-a înştiinţat când fiul meu a încheiat un legământ cu fiul lui Işai. Nici unuia dintre voi nu i-a păsat de mine şi nu m-a înştiinţat că fiul meu l-a răsculat pe slujitorul meu împotriva mea, ca să mă pândească aşa cum o face astăzi.

9. Edomitul Doeg, care stătea lângă slujitorii lui Saul, a zis: – Eu l-am văzut pe fiul lui Işai venind la Nob, la Ahimelek, fiul lui Ahitub.

10. Acesta a întrebat pe Domnul pentru David, i-a dat provizii şi i-a dat şi sabia filisteanului Goliat.

11. Atunci regele a trimis să cheme pe preotul Ahimelek, fiul lui Ahitub, şi pe tot neamul său, preoţii care se aflau în Nob. Aceştia au venit cu toţii la rege.

12. Saul a zis: – Ascultă, fiul lui Ahitub! – Porunceşte, stăpânul meu! i-a răspuns acesta.

13. Saul i-a spus: – De ce ai uneltit împotriva mea, împreună cu fiul lui Işai, dându-i pâine şi o sabie şi întrebând pe Dumnezeu pentru el? Că să se răscoale împotriva mea şi să mă pândească aşa cum o face astăzi?

14. Ahimelek i-a răspuns regelui: – Care dintre toţi supuşii tăi este atât de credincios ca David? El este ginerele regelui, conducătorul gărzii tale şi cu mare vază în casa ta.

15. Oare de astăzi am început să întreb pe Dumnezeu pentru el? Departe de mine aşa ceva! Să nu arunce regele nici o vină asupra slujitorului său, nici asupra vreunuia din familia tatălui meu, pentru că slujitorul tău n-a ştiut nimic de toate acestea, nici lucru mic şi nici lucru mare.

16. Dar regele a zis: – Trebuie să mori, Ahimelek, tu şi toată familia tatălui tău.

17. Apoi le-a zis gărzilor care stăteau lângă el: – Ucideţi-i pe preoţii Domnului căci şi ei sunt de partea lui David. Au ştiut că este un fugar şi nu mi-au dat de ştire. Însă slujitorii regelui n-au vrut să-şi întindă mâna şi să lovească preoţii Domnului.

18. Atunci regele i-a spus lui Doeg: – Loveşte-i tu pe preoţi! Edomitul Doeg i-a lovit el pe preoţi. A ucis în acea zi optzeci şi cinci de bărbaţi care purtau efodul de in.

19. A trecut chiar şi cetatea preoţească Nob prin ascuţişul sabiei: bărbaţi şi femei, copii şi sugari, boi, măgari şi oi; pe toţi i-a trecut prin ascuţişul sabiei.

20. Un fiu de-al lui Ahimelek, fiul lui Ahitub, pe nume Abiatar, a reuşit să scape şi a fugit după David.

21. Acesta i-a spus lui David că Saul i-a ucis pe preoţii Domnului.

22. Atunci David i-a spus lui Abiatar: – Am ştiut în ziua aceea că edomitul Doeg, fiind acolo, sigur îi va da de ştire lui Saul. Eu sunt vinovat de moartea tuturor celor din familia tatălui tău.

23. Rămâi cu mine şi nu te teme pentru că cel care caută să-mi ia mie viaţa caută să ţi-o ia şi ţie. Cu mine vei fi în siguranţă.