Psalmii 62

Către mai marele cântăreţilor.

1. Cu adevărat sufletul meu aşteaptă pe Dumnezeu, de la el vine salvarea mea.

2. Numai el este stânca mea şi salvarea mea; el este apărarea mea; nu mă voi clătina tare.

3. Cât timp veţi plănui ticăloşie împotriva unui om? Voi toţi veţi fi ucişi, veţi fi ca un zid încovoiat şi un gard surpat.

4. Ei se sfătuiesc numai să îl doboare din înălţimea lui, se desfată în minciuni; binecuvântează cu gura lor, dar blestemă înăuntru. Selah.

5. Aşteaptă numai pe Dumnezeu, sufletul meu; căci speranţa mea vine de la el.

6. Doar el este stânca mea şi salvarea mea; el este apărarea mea; nu mă voi clătina.

7. În Dumnezeu este salvarea mea şi gloria mea; stânca puterii mele şi locul meu de scăpare este în Dumnezeu.

8. Încredeţi-vă în el tot timpul; voi popoarelor turnaţi-vă inima înaintea lui, Dumnezeu este un loc de scăpare pentru noi. Selah.

9. Cu siguranţă cei de rând sunt deşertăciune şi cei mari sunt minciună, puşi în balanţă, ei împreună sunt mai uşori ca deşertăciunea.

10. Nu vă încredeţi în oprimare şi nu deveniţi deşerţi în jefuire; dacă bogăţiile cresc, nu îţi apleca inima asupra lor.

11. Dumnezeu a vorbit o dată; de două ori am auzit aceasta: că puterea aparţine lui Dumnezeu.

12. De asemenea, Doamne, ţie îţi aparţine mila, căci tu răsplăteşti fiecărui om conform lucrării sale.