Proverbe 14

1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.

2. Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl dispreţuieşte.

3. În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înţelepţi îi vor păstra.

4. Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câştig este prin tăria boului.

5. Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.

6. Un batjocoritor caută înţelepciunea şi nu o găseşte, dar cunoaşterea este uşoară pentru cel ce înţelege.

7. Pleacă din prezenţa unui om prost, când nu găseşti în el buzele cunoaşterii.

8. Înţelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuinţa proştilor este înşelăciune.

9. Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepţi este favoare.

10. Inima îşi cunoaşte propria ei amărăciune, şi un străin nu se amestecă în bucuria ei.

11. Casa celor stricaţi va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.

12. Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârşitul ei sunt căile morţii.

13. Chiar în râs inima este plină de durere, şi sfârşitul acelei veselii este întristare.

14. Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, şi un om bun va fi umplut din el însuşi.

15. Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.

16. Un om înţelept se teme şi se depărtează de rău, dar prostul se înfurie şi este încrezător.

17. Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, şi un bărbat al planurilor stricate este urât de alţii.

18. Cei simpli moştenesc nechibzuinţă, dar cei chibzuiţi sunt încoronaţi cu cunoaştere.

19. Cei răi se apleacă în faţa celor buni, şi cei stricaţi la porţile celui drept.

20. Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulţi prieteni.

21. Cel ce dispreţuieşte pe aproapele său păcătuieşte, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.

22. Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă şi adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.

23. În toată munca este câştig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.

24. Coroana celor înţelepţi este bogăţia lor, dar nechibzuinţa proştilor este nechibzuinţă.

25. Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înşelător vântură minciuni.

26. În teama de DOMNUL este încredere puternică, şi copiii lui vor avea un loc de scăpare.

27. Teama de DOMNUL este un izvor de viaţă, ca să depărteze de capcanele morţii.

28. În mulţimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prinţului.

29. Cel încet la furie este omul unei mari înţelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalţă nechibzuinţă.

30. O inimă sănătoasă este viaţa cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.

31. Cel ce asupreşte pe sărac ocăreşte pe Făcătorul său, dar cel ce are milă de sărac, îl onorează.

32. Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranţă în moartea sa.

33. Înţelepciunea se odihneşte în inima celui ce are înţelegere, dar ce este în mijlocul proştilor este făcut cunoscut.

34. Dreptatea înalţă o naţiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.

35. Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înţelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce ruşinea.