Luca 2

Naşterea lui Isus Hristos.

1. Dar s-a întâmplat, în acele zile, că a ieşit un decret de la Cezar Augustus să se înscrie toată lumea.

2. (Înscrierea aceasta s-a făcut prima dată când Quirinius era guvernator al Siriei.)

3. Şi toţi se duceau să fie înscrişi, fiecare în propria lui cetate.

4. Iar Iosif s-a urcat şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, la cetatea lui David care se numeşte Betleem; (pentru că era din casa şi din genealogia lui David);

5. Să se înscrie împreună cu Maria, soţia lui logodită, ea fiind înaintată în sarcină.

6. Şi aşa a fost că, pe când erau ei acolo, au fost împlinite zilele când trebuia să nască.

7. Şi a născut pe fiul ei întâiul născut şi l-a înfăşat şi l-a pus în iesle, pentru că nu era loc pentru ei în casa de oaspeţi.

Păstorii din Betleem.

8. Şi în acelaşi ţinut erau nişte păstori care stăteau în câmp şi făceau de pază, noaptea, împrejurul turmei lor.

9. Şi iată, îngerul Domnului a venit peste ei şi gloria Domnului a strălucit împrejurul lor; iar ei s-au înfricoşat foarte tare.

10. Şi îngerul le-a spus: Nu vă temeţi; căci, iată, vă aduc veştile bune ale marii bucurii care va fi pentru tot poporul.

11. Pentru că în cetatea lui David vi s-a născut astăzi un Salvator, care este Cristos Domnul.

12. Şi pentru voi acesta va fi semnul: veţi găsi pruncul înfăşat şi culcat în iesle.

13. Şi dintr-odată a fost cu îngerul o mulţime de oştire cerească, lăudând pe Dumnezeu şi spunând:

14. Glorie lui Dumnezeu în cele preaînalte şi pace pe pământ, bunăvoinţă faţă de oameni.

15. Şi s-a întâmplat, pe când îngerii plecau de la ei în cer, că păstorii au spus unii către alţii: Să mergem acum până la Betleem şi să vedem acest lucru care s-a întâmplat, pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.

16. Şi au venit în grabă şi au găsit pe Maria şi pe Iosif şi pruncul culcat în iesle.

17. Iar după ce l-au văzut, au răspândit spusa ce li s-a zis despre acest copil.

18. Şi toţi cei ce au auzit, s-au minunat despre cele ce le spuneau păstorii.

19. Dar Maria păstra toate aceste lucruri şi cugeta în inima ei.

20. Şi păstorii s-au întors, glorificând şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, aşa cum li se spusese.

Isus adus în Templu.

21. Şi când s-au împlinit opt zile pentru circumcizia copilului, i-au pus numele ISUS, care a fost dat de înger înainte ca el să fi fost conceput în pântece.

22. Şi după ce s-au împlinit zilele purificării ei, conform legii lui Moise, l-au adus la Ierusalim, ca să îl înfăţişeze Domnului;

23. (Aşa cum este scris în legea Domnului: Fiecare parte bărbătească ce deschide pântecele, va fi chemat sfânt pentru Domnul);

24. Şi să ofere un sacrificiu conform cu ce este spus în legea Domnului: O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.

Cântarea lui Simeon.

25. Şi, iată, era un om în Ierusalim al cărui nume era Simeon; şi acest om era drept şi pios, aşteptând mângâierea lui Israel; şi Duhul Sfânt era peste el.

26. Şi i-a fost revelat de Duhul Sfânt, că nu va vedea moartea înainte să fi văzut pe Cristosul Domnului.

27. Şi a venit prin Duhul în templu; şi când părinţii au adus înăuntru pe copilul Isus, să facă pentru el după obiceiul legii,

28. Atunci, el l-a luat în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a spus:

29. Doamne, acum tu laşi pe robul tău să plece în pace, conform cuvântului tău:

30. Pentru că ochii mei au văzut salvarea ta,

31. Pe care ai pregătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor,

32. O lumină să lumineze neamurile şi gloria poporului tău Israel.

33. Şi Iosif şi mama lui s-au minunat de cele spuse despre el.

34. Şi Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: Iată, acest copil este pus pentru prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel; şi să fie un semn împotriva căruia se va vorbi;

35. (Da, o sabie va trece chiar prin sufletul tău), ca să fie revelate gândurile din multe inimi.

36. Şi era Ana, o profetesă, fata lui Fanuel, din tribul lui Aşer; ea era foarte înaintată în vârstă şi trăise cu un soţ şapte ani după fecioria ei;

37. Şi ea era o văduvă timp de aproape optzeci şi patru de ani care nu se depărta de templu; ci servea cu posturi şi rugăciuni noapte şi zi.

38. Şi, venind ea în acel moment, a adus mulţumiri la fel Domnului şi a vorbit despre el tuturor celor ce aşteptau răscumpărarea în Ierusalim.

Întoarcerea la Nazaret.

39. Şi, după ce au îndeplinit toate conform legii Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.

40. Iar copilul creştea şi se întărea în duh, umplut cu înţelepciune; şi harul lui Dumnezeu era peste el.

Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani.

41. Şi părinţii lui se duceau la Ierusalim în fiecare an, la sărbătoarea paştelui.

42. Şi când el avea doisprezece ani, au urcat la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii.

43. Şi după ce au împlinit zilele, pe când se întorceau ei, copilul Isus a rămas în Ierusalim; şi Iosif şi mama lui nu au ştiut.

44. Iar ei, presupunând că el este printre călători, au mers cale de o zi; şi l-au căutat printre rude şi cunoscuţi.

45. Şi negăsindu-l, s-au întors înapoi la Ierusalim, căutându-l.

46. Şi s-a întâmplat, că după trei zile l-au găsit în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, deopotrivă ascultându-i şi punându-le întrebări.

47. Şi toţi care îl auzeau, erau înmărmuriţi de înţelegerea şi răspunsurile lui.

48. Şi când l-au văzut, au fost uimiţi şi mama lui i-a spus: Fiule, de ce te-ai purtat astfel cu noi? Iată, tatăl tău şi cu mine te-am căutat, mâhnindu-ne.

49. Şi le-a spus: Cum se face că m-aţi căutat? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în cele ale Tatălui meu?

50. Şi ei nu au înţeles vorba pe care le-o spusese.

51. Şi a coborât cu ei şi a venit la Nazaret şi le era supus; dar mama lui păstra toate aceste spuse în inima ei.

52. Şi Isus creştea în înţelepciune şi în statură şi în favoare faţă de Dumnezeu şi de oameni.