Ezechiel 7
1. Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:
2. De asemenea, tu fiu al omului, astfel spune Domnul DUMNEZEU către ţara lui Israel: Un sfârşit, sfârşitul a venit peste cele patru colţuri ale ţării.
3. Acum a venit sfârşitul asupra ta şi eu voi trimite mânia mea asupra ta şi conform căilor tale te voi judeca, şi voi întoarce asupra ta toate urâciunile tale.
4. Şi ochiul meu nu te va cruţa, nici nu va avea milă; ci voi întoarce căile tale asupra ta şi urâciunile tale vor fi în mijlocul tău; şi veţi cunoaşte că eu sunt DOMNUL.
5. Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Un rău, un singur rău, iată, a venit.
6. Un sfârşit a venit, sfârşitul a venit; se trezeşte împotriva ta; iată, a venit.
7. Dimineaţa a venit la tine, tu cel care locuieşti în ţară; a venit timpul, ziua tulburării este aproape şi nu răsunetul munţilor.
8. Acum, îmi voi turna în curând furia mea asupra ta şi voi împlini mânia mea asupra ta; şi conform căilor tale te voi judeca şi te voi răsplăti pentru toate urâciunile tale.
9. Şi ochiul meu nu va cruţa, nici nu avea milă; te voi răsplăti conform căilor tale şi urâciunilor tale, care sunt în mijlocul tău; şi veţi cunoaşte că eu sunt DOMNUL care loveşte.
10. Iată, ziua, iată, a venit; dimineaţa a rodit, toiagul a înflorit, mândria a înmugurit.
11. Violenţa s-a ridicat într-un toiag al stricăciunii; nimeni dintre ei nu va rămâne, nici din mulţimea lor, nici vreunul dintre ei; nici nu va fi bocire pentru ei.
12. A venit timpul, ziua se apropie; să nu se bucure cumpărătorul şi să nu jelească vânzătorul, căci furie este peste întreaga lor mulţime.
13. Pentru că vânzătorul nu se va întoarce la ceea ce este vândut, chiar dacă ei ar fi încă în viaţă, pentru că viziunea este referitor la întreaga lor mulţime, care nu se va întoarce; nici nu se va întări cineva în nelegiuirea vieţii lui.
14. Ei au sunat din trâmbiţă ca să pregătească totul; dar nimeni nu merge la bătălie, pentru că furia mea este peste întreaga lor mulţime.
15. Sabia este afară şi ciuma şi foametea înăuntru; cel din câmp va muri de sabie; şi pe cel din cetate, foametea şi ciuma îl vor mânca.
16. Dar cei dintre ei care scapă, vor scăpa şi vor fi pe munţi ca porumbeii văilor, jelind cu toţii, fiecare pentru nelegiuirea lui.
17. Toate mâinile vor fi slăbite şi toţi genunchii vor fi slabi ca apa.
18. Ei se vor încinge de asemenea cu pânză de sac şi groaza îi va acoperi; şi ruşine va fi pe toate feţele şi chelie pe toate capetele lor.
19. Vor arunca argintul lor pe străzi şi aurul lor va fi îndepărtat; argintul lor şi aurul lor nu vor fi în stare să îi scape în ziua furiei DOMNULUI; nu le vor sătura sufletele, nici nu le vor umple adâncurile, pentru că aceasta este piatra de poticnire a nelegiuirii lor.
20. Cât despre frumuseţea ornamentului său, el l-a pus în măreţie; dar ei au făcut chipurile urâciunilor lor şi lucrurile lor detestabile, în el; de aceea l-am pus eu departe de ei.
21. Şi îl voi da în mâinile străinilor ca pradă şi stricaţilor pământului ca jefuire; şi ei îl vor spurca.
22. Îmi voi întoarce de asemenea faţa de la ei şi ei vor spurca locul meu ascuns; fiindcă jefuitorii vor intra în el şi îl vor spurca.
23. Fă un lanţ, pentru că ţara este plină de crime sângeroase şi cetatea este plină de violenţă.
24. De aceea voi aduce pe cei mai răi dintre păgâni şi ei vor stăpâni casele lor; voi face de asemenea să înceteze fastul celor puternici; şi locurile lor sfinte vor fi spurcate.
25. Nimicirea vine; iar ei vor căuta pace şi nu va fi.
26. Ticăloşie va veni peste ticăloşie şi zvon va fi peste zvon; atunci vor cere ei o viziune a profetului; dar legea va pieri de la preot şi sfatul de la cei bătrâni.
27. Împăratul va jeli şi prinţul va fi îmbrăcat cu pustiire şi mâinile poporului ţării vor fi tulburate; le voi face după calea lor şi conform cu meritele lor îi voi judeca; şi ei vor cunoaşte că eu sunt DOMNUL.