Ezechiel 20

Mustrări şi făgăduinţe.

1. Şi s-a întâmplat în al şaptelea an, în luna a cincea, în a zecea zi a lunii, că anumiţi dintre bătrânii lui Israel au venit să întrebe pe DOMNUL şi au şezut înaintea mea.

2. Atunci a venit cuvântul DOMNULUI la mine, spunând:

3. Fiu al omului, vorbeşte bătrânilor lui Israel şi spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Aţi venit să mă luaţi la întrebări? Precum eu trăiesc, spune Domnul DUMNEZEU, nu mă voi lăsa întrebat de voi.

4. Îi vei judeca tu, fiu al omului, îi vei judeca? Fă-i să cunoască urâciunile taţilor lor;

5. Şi spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: În ziua când l-am ales pe Israel şi mi-am ridicat mâna către sămânţa casei lui Iacob şi m-am făcut cunoscut lor în ţara Egiptului, când mi-am ridicat mâna către ei, spunând: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru;

6. În ziua în care mi-am ridicat mâna către ei, pentru a-i aduce din ţara Egiptului într-o ţară pe care o cercetasem pentru ei, în care curge lapte şi miere, care este gloria tuturor ţărilor;

7. Atunci le-am spus: Lepădaţi, fiecare om urâciunile ochilor săi, şi nu vă pângăriţi cu idolii Egiptului; Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.

8. Dar ei s-au răzvrătit împotriva mea şi au refuzat să îmi dea ascultare; nu au lepădat, niciun om, urâciunile ochilor lor, nici nu au părăsit idolii Egiptului; atunci am spus: Îmi voi turna furia asupra lor, ca să îmi împlinesc mânia împotriva lor în mijlocul ţării Egiptului.

9. Dar am lucrat pentru numele meu, ca acesta să nu fie murdărit înaintea păgânilor, printre care ei erau, înaintea ochilor cărora m-am făcut cunoscut, scoţându-i din ţara Egiptului.

10. Pentru aceea i-am făcut să iasă din ţara Egiptului şi i-am adus în pustie.

11. Şi le-am dat statutele mele şi le-am arătat judecăţile mele, pe care dacă un om le împlineşte, va trăi în ele.

12. Mai mult, le-am dat de asemenea sabatele mele, să fie un semn între mine şi ei, ca să ştie că eu sunt DOMNUL care îi sfinţeşte.

13. Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva mea în pustie, nu au umblat în statutele mele şi au dispreţuit judecăţile mele, pe care, dacă un om le împlineşte, va trăi în ele; şi au murdărit sabatele mele foarte mult; atunci am spus: Îmi voi turna furia asupra lor în pustie, pentru a-i mistui.

14. Dar am lucrat pentru numele meu, ca acesta să nu fie murdărit înaintea păgânilor, înaintea ochilor cărora îi scosesem.

15. Totuşi mi-am ridicat de asemenea mâna către ei în pustie, că nu îi voi duce în ţara pe care le-am dat-o, în care curge lapte şi miere, care este gloria tuturor ţărilor;

16. Deoarece ei au dispreţuit judecăţile mele şi nu au umblat în statutele mele, ci au murdărit sabatele mele, pentru că inima lor mergea după idolii lor.

17. Totuşi ochiul meu i-a cruţat de la a-i nimici, nici nu i-am nimicit în pustie.

18. Ci am spus copiilor lor în pustie: Nu umblaţi în statutele taţilor voştri, nici nu ţineţi judecăţile lor, nici nu vă pângăriţi cu idolii lor;

19. Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru; umblaţi în statutele mele şi păziţi judecăţile mele şi împliniţi-le;

20. Şi sfinţiţi sabatele mele; iar ele vor fi un semn între mine şi voi, ca să cunoaşteţi că eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.

21. Totuşi copiii s-au răzvrătit împotriva mea; nu au umblat în statutele mele, nici nu au păzit judecăţile mele pentru a le împlini, pe care, dacă un om le împlineşte, va trăi în ele; ei au murdărit sabatele mele; atunci am spus: Îmi voi turna furia asupra lor, pentru a împlini mânia mea împotriva lor în pustie.

22. Totuşi mi-am retras mâna şi am lucrat pentru numele meu, ca acesta să nu fie murdărit înaintea ochilor păgânilor, înaintea ochilor cărora îi scosesem.

23. Mi-am ridicat de asemenea mâna pentru ei în pustie, că îi voi împrăştia printre păgâni şi îi voi risipi prin ţări;

24. Pentru că nu au împlinit judecăţile mele, ci au dispreţuit statutele mele şi au murdărit sabatele mele şi ochii lor au fost după idolii taţilor lor.

25. Şi de asemenea eu, eu le-am dat statute care nu erau bune şi judecăţi prin care nu puteau să trăiască;

26. Şi i-am murdărit în propriile lor daruri, în aceea că ei au făcut să treacă prin foc pe toţi cei care deschid pântecele, ca să îi pustiesc ca ei să ştie că eu sunt DOMNUL.

27. De aceea, fiu al omului, vorbeşte casei lui Israel şi spune-le: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Totuşi în aceasta taţii voştri m-au blasfemiat, în aceea că fărădelege au făcut împotriva mea.

28. După ce i-am adus în ţara, pentru care îmi ridicasem mâna că le-o voi da, au văzut fiecare deal înalt şi toţi copacii stufoşi, şi acolo au adus sacrificiile lor şi acolo şi-au prezentat provocarea darului lor; acolo de asemenea şi-au pregătit aroma dulce şi acolo şi-au turnat darurile de băutură.

29. Atunci eu le-am spus: Ce este înălţimea la care mergeţi? Şi până în această zi i s-a pus numele Bama.

30. Pentru aceea spune casei lui Israel: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Sunteţi voi murdăriţi după felul taţilor voştri? Şi curviţi după urâciunile lor?

31. Fiindcă atunci când aduceţi darurile voastre, când treceţi pe fiii voştri prin foc, vă murdăriţi cu toţi idolii voştri, până în această zi; iar eu să mă las întrebat de voi, casă a lui Israel? Precum eu trăiesc, spune Domnul DUMNEZEU, nu mă voi lăsa întrebat de voi.

32. Şi ce vă vine în minte de spuneţi: Vom fi ca păgânii, ca familiile ţărilor, pentru a servi lemnului şi pietrei, nu va fi nicidecum.

33. Precum eu trăiesc, spune DOMNUL Dumnezeu, într-adevăr cu o mână puternică şi cu un braţ întins şi cu furie revărsată, voi conduce peste voi;

34. Şi vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care sunteţi împrăştiaţi, cu o mână puternică şi cu un braţ întins şi cu furie revărsată.

35. Şi vă voi aduce în pustia popoarelor şi acolo mă voi judeca eu cu voi faţă în faţă.

36. Precum m-am judecat cu taţii voştri în pustia ţării Egiptului, astfel mă voi judeca şi cu voi, spune Domnul DUMNEZEU.

37. Şi vă voi face să treceţi pe sub toiag şi vă voi aduce în legătura legământului;

38. Şi voi curăţi dintre voi pe răzvrătiţi şi pe cei care calcă legea împotriva mea; îi voi scoate din ţara în care ei locuiesc temporar şi nu vor intra în ţara lui Israel; şi veţi cunoaşte că eu sunt DOMNUL.

39. Cât despre voi, casă a lui Israel, astfel spune Domnul DUMNEZEU: De acum înainte, dacă refuzaţi să îmi daţi ascultare, atunci duceţi-vă, serviţi, fiecare, idolilor săi; dar nu mai murdăriţi numele meu sfânt cu darurile voastre şi cu idolii voştri.

40. Pentru că pe muntele meu cel sfânt, pe muntele înălţimii lui Israel, spune Domnul DUMNEZEU, acolo îmi va servi toată casa lui Israel, cu toţii în ţară; acolo îi voi accepta şi acolo voi cere ofrandele voastre şi primele roade ale darurilor voastre, cu toate lucrurile voastre sfinte.

41. Vă voi accepta cu aroma voastră dulce, când vă voi scoate dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi; şi voi fi sfinţit în voi înaintea păgânilor.

42. Şi veţi cunoaşte că eu sunt DOMNUL, când vă voi aduce în ţara lui Israel, în ţara pentru care mi-am ridicat mâna că o voi da taţilor voştri.

43. Şi acolo vă veţi aminti de căile voastre şi de toate facerile voastre cu care v-aţi pângărit; şi vă veţi detesta înaintea ochilor voştri pentru toate relele voastre pe care le-aţi făcut.

44. Şi veţi cunoaşte că eu sunt DOMNUL, după ce voi fi lucrat cu voi din cauza numelui meu, nu conform căilor voastre stricate, nici conform facerilor voastre corupte, casă a lui Israel, spune Domnul DUMNEZEU.

Împotriva Ierusalimului şi Amoniţilor.

45. Mai mult, cuvântul DOMNULUI a venit la mine, spunând:

46. Fiu al omului, îndreaptă-ţi faţa spre sud şi picură cuvântul tău spre sud şi profeţeşte împotriva pădurii câmpiei de sud;

47. Şi spune pădurii de sud: Ascultă cuvântul DOMNULUI: Astfel spune Domnul DUMNEZEU: Iată, voi aprinde un foc în tine şi va mistui fiecare copac verde în tine şi fiecare copac uscat; flacăra învăpăiată, nu va fi stinsă şi toate feţele de la sud până la nord vor fi arse în el.

48. Şi toată făptura va vedea că eu, DOMNUL, am aprins-o; nu se va stinge.

49. Atunci am spus: Ah, Doamne DUMNEZEULE! Ei spun despre mine: Nu vorbeşte el în parabole?