Evrei 10

1. Fiindcă legea, având o umbră a lucrurilor bune ce vor veni şi nu însăşi imaginea lucrurilor, nu poate niciodată să desăvârşească pe cei ce se apropie de ea cu acele sacrificii, pe care le-au oferit neîncetat an după an.

2. Altfel, nu ar fi încetat ele să fie oferite? Pentru că închinătorii trebuiau să nu mai aibă conştiinţa păcatelor, odată curăţaţi.

3. Totuşi, în sacrificiile acelea este o reamintire a păcatelor în fiecare an.

4. Fiindcă este imposibil ca sângele taurilor şi al ţapilor să înlăture păcatele.

5. De aceea, venind el în lume, spune: Sacrificiu şi ofrandă tu nu ai voit, dar ai pregătit un trup pentru mine;

6. În ofrande arse şi sacrificii pentru păcat tu nu ţi-ai găsit plăcerea.

7. Atunci am spus: Iată, eu vin (în sulul cărţii este scris despre mine) pentru a face voia ta, Dumnezeule.

8. După ce a spus mai sus: Sacrificiu şi ofrandă şi ofrande arse şi sacrificii pentru păcat tu nu ai voit, nici nu ţi-ai găsit plăcerea în ele; care sunt oferite conform legii;

9. Atunci el a spus: Iată, eu vin pentru a face voia ta, Dumnezeule. El desfiinţează ce a fost întâi, ca să stabilească pe al doilea.

10. Voie prin care suntem sfinţiţi prin oferirea trupului lui Isus Cristos o dată pentru totdeauna.

11. Şi fiecare preot stă zilnic în picioare, servind şi oferind deseori aceleaşi sacrificii care niciodată nu pot înlătura păcatele.

12. Dar acest om, după ce a oferit un singur sacrificiu pentru păcate, pentru totdeauna, s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu;

13. De acum, aşteptând până când duşmanii lui vor fi făcuţi aşternutul piciorului său.

14. Fiindcă printr-o singură ofrandă el a desăvârşit pentru totdeauna pe cei sfinţiţi.

15. Aceasta ne mărturiseşte şi Duhul Sfânt; căci după ce a spus mai înainte:

16. Acesta este legământul pe care îl voi face cu ei după acele zile, spune Domnul: Voi pune legile mele în inimile lor şi în minţile lor le voi scrie;

17. Şi păcatele lor şi nelegiuirile lor eu nicidecum nu mi le voi aminti.

18. Dar acolo unde este iertare a acestora, nu mai este ofrandă pentru păcat.

19. De aceea fraţilor, având cutezanţă pentru a intra în locul preasfânt prin sângele lui Isus,

20. Pe o cale nouă şi vie, pe care el a consacrat-o pentru noi, prin perdea, care altfel spus este carnea lui,

21. Şi având un mare preot peste casa lui Dumnezeu,

22. Să ne apropiem cu o inimă adevărată, în deplină asigurare a credinţei, având inimile stropite, pentru curăţire, de o conştiinţă rea şi trupurile scăldate cu apă curată.

23. Să ţinem strâns mărturisirea credinţei noastre, fără clătinare; (căci credincios este cel ce a promis),

24. Şi să luăm aminte unii la alţii pentru a provoca la dragoste şi la fapte bune;

25. Să nu părăsim adunarea noastră împreună, după cum este obiceiul unora, ci să ne îndemnăm unii pe alţii; şi cu atât mai mult cu cât vedeţi apropiindu-se ziua.

26. Căci dacă noi păcătuim voit după ce am primit cunoaşterea adevărului, nu mai rămâne sacrificiu pentru păcate,

27. Ci o anumită aşteptare înfricoşată a judecăţii şi o indignare încinsă, care va mânca pe potrivnici.

28. Oricine a dispreţuit legea lui Moise a murit fără milă, pe baza mărturiei a doi sau trei martori;

29. De o cât mai dureroasă pedeapsă presupuneţi că va fi considerat demn, cel ce a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu şi a socotit sângele legământului, prin care a fost sfinţit, un lucru profan şi a tratat dispreţuitor Duhul harului?

30. Căci cunoaştem pe cel ce a spus: Răzbunarea este a mea, eu voi răsplăti, spune Domnul. Şi din nou: Domnul va judeca poporul său.

31. Înfricoşător lucru este a cădea în mâinile Dumnezeului cel viu.

32. Dar aduceţi-vă aminte de zilele de dinainte, în care, după ce aţi fost iluminaţi, aţi îndurat o mare luptă a suferinţelor;

33. În parte, fiind făcuţi de privelişte, deopotrivă prin ocări şi necazuri, şi în parte când aţi devenit părtaşi ai celor care erau astfel folosiţi.

34. Fiindcă aţi avut compasiune faţă de mine în lanţurile mele şi aţi îndurat cu bucurie prădarea bunurilor voastre, ştiind în voi înşivă că aveţi în cer o avere mai bună şi durabilă.

35. De aceea nu lepădaţi cutezanţa voastră, care are o mare răsplătire.

36. Fiindcă aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi făcut voia lui Dumnezeu, să puteţi primi promisiunea.

37. Deoarece încă puţin timp şi cel ce vine va veni şi nu va întârzia.

38. Iar cel drept va trăi prin credinţă; dar dacă cineva dă înapoi, sufletul meu nu îşi va găsi plăcerea în el.

39. Dar noi nu suntem dintre cei care dau înapoi spre pieire, ci dintre cei care cred pentru salvarea sufletului.