Daniel 2

Visul lui Nebucadneţar.

1. Şi în anul al doilea al domniei lui Nebucadneţar, Nebucadneţar a visat visuri prin care duhul i s-a tulburat şi somnul i-a fugit.

2. Atunci împăratul a poruncit să fie chemaţi magii şi astrologii şi vrăjitorii şi caldeenii, pentru a arăta împăratului visele lui. Astfel, ei au venit şi au stat în picioare înaintea împăratului.

3. Şi împăratul le-a spus: Am visat un vis şi duhul meu a fost tulburat pentru a cunoaşte visul.

4. Atunci au vorbit caldeenii împăratului în siriană: Să trăieşti pentru totdeauna împărate; spune servitorilor tăi visul şi îţi vom arăta interpretarea.

5. Împăratul a răspuns şi a zis caldeenilor: Lucrul acesta mi-a scăpat; dacă nu îmi veţi face cunoscut visul, cu interpretarea lui, veţi fi tăiaţi în bucăţi şi casele voastre vor fi făcute un morman de balegă.

6. Dar dacă îmi arătaţi visul şi interpretarea lui, veţi primi de la mine daruri şi răsplăţi şi mare onoare; de aceea arătaţi-mi visul şi interpretarea lui.

7. Ei au răspuns din nou şi au zis: Să spună împăratul servitorilor săi visul, iar noi vom arăta interpretarea lui.

8. Împăratul a răspuns şi a zis: Ştiu sigur că doriţi să câştigaţi timp, deoarece vedeţi că lucrul mi-a scăpat.

9. Dar dacă nu îmi veţi face cunoscut visul, nu este decât o singură hotărâre pentru voi, fiindcă aţi pregătit cuvinte mincinoase şi corupte pentru a vorbi înaintea mea, până când timpul se schimbă; de aceea spuneţi-mi visul şi voi cunoaşte că puteţi să îmi arătaţi interpretarea lui.

10. Caldeenii au răspuns înaintea împăratului şi au zis: Nu este om pe pământ care poate arăta acest lucru al împăratului; de aceea nu este nici împărat, nici domn, nici conducător, care să fi cerut astfel de lucruri de la vreun mag sau astrolog sau caldeean.

11. Şi este lucru rar ceea ce împăratul cere, şi nu este nimeni altul care să îl poată arăta împăratului, cu excepţia dumnezeilor, a căror locuinţă nu este cu carnea.

12. Din această cauză împăratul a fost mânios şi foarte furios şi a poruncit să fie nimiciţi toţi înţelepţii Babilonului.

13. Şi hotărârea ca înţelepţii să fie ucişi a ieşit; şi căutau pe Daniel şi pe tovarăşii lui să fie ucişi.

14. Atunci Daniel a răspuns cu sfat şi înţelepciune lui Arioc, căpetenia gărzii împăratului, care ieşise să ucidă pe înţelepţii Babilonului;

15. El a răspuns şi a zis lui Arioc căpetenia împăratului: De ce este hotărârea de la împărat atât de grăbită? Atunci Arioc i-a făcut cunoscut lui Daniel acest lucru.

16. Atunci Daniel a intrat şi a rugat pe împărat să îi dea timp, iar el îi va arăta împăratului interpretarea.

17. Atunci Daniel a mers la casa lui şi a făcut lucrul acesta cunoscut lui Hanania, Mişael şi Azaria, tovarăşii lui,

18. Ca ei să ceară îndurări de la Dumnezeul cerului referitor la acest secret, ca Daniel şi tovarăşii lui să nu piară cu restul înţelepţilor Babilonului.

19. Atunci secretul i-a fost revelat lui Daniel într-o viziune de noapte. Apoi Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerului.

20. Daniel a răspuns şi a zis: Binecuvântat fie numele lui Dumnezeu pentru totdeauna şi întotdeauna, căci înţelepciunea şi tăria sunt ale lui;

21. Şi schimbă timpurile şi anotimpurile; îndepărtează împăraţi şi aşează împăraţi; dă înţelepciune înţelepţilor şi cunoaştere celor ce cunosc înţelegerea;

22. Revelează lucrurile adânci şi secrete; cunoaşte ce este în întuneric şi lumina locuieşte cu el.

23. Îţi mulţumesc şi te laud, Dumnezeul taţilor mei, care mi-ai dat înţelepciune şi tărie şi mi-ai făcut cunoscut acum ceea ce noi am cerut de la tine, căci ne-ai făcut cunoscut acest lucru al împăratului.

24. De aceea Daniel a intrat la Arioc, căruia împăratul i-a ordonat să nimicească pe înţelepţii Babilonului; a mers şi i-a spus astfel: Nu nimici pe înţelepţii Babilonului, du-mă înaintea împăratului şi voi arăta împăratului interpretarea.

25. Atunci Arioc l-a dus în grabă pe Daniel înaintea împăratului şi i-a spus astfel: Eu am găsit un om dintre captivii din Iuda, care va face cunoscut împăratului interpretarea.

26. Împăratul a răspuns şi i-a zis lui Daniel, al cărui nume era Belteşaţar: Eşti în stare să îmi faci cunoscut visul pe care l-am văzut şi interpretarea lui?

27. Daniel a răspuns în prezenţa împăratului şi a zis: Secretul pe care împăratul l-a cerut, nu pot înţelepţii, astrologii, magii, ghicitorii să îl arate împăratului;

28. Dar este un Dumnezeu în cer care revelează secrete şi face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce va fi în zilele de pe urmă. Visul tău şi viziunile capului tău pe patul tău, sunt acestea:

29. Cât despre tine, împărate, gândurile tale ţi-au venit pe patul tău, ceea ce se va întâmpla de acum înainte; şi cel ce revelează secrete îţi face cunoscut ce se va întâmpla.

30. Dar cât despre mine, acest secret nu îmi este revelat datorită vreunei înţelepciuni pe care o am mai mult decât vreo altă fiinţă, ci de dragul lor să fie făcută cunoscută împăratului interpretarea şi să cunoşti gândurile inimii tale.

31. Tu împărate, ai văzut şi iată, un mare chip. Acest chip mare, a cărui strălucire era măreaţă, a stat în picioare înaintea ta; şi forma lui era înfricoşătoare.

32. Capul acestui chip era din aur pur, pieptul şi braţele lui din argint, pântecele şi coapsele lui din aramă,

33. Picioarele lui din fier, laba piciorului parte din fier şi parte din lut.

34. Tu ai privit până când o piatră tăiată, fără mâini, a lovit chipul peste picioarele lui care erau din fier şi lut şi le-a spart în bucăţi.

35. Atunci fierul, lutul, arama, argintul şi aurul, au fost sparte în bucăţi, toate împreună, şi au devenit ca pleava ariilor vara; şi vântul le-a dus departe, încât nu s-a găsit loc pentru ele; şi piatra care a lovit chipul a devenit un munte mare şi a umplut întregul pământ.

36. Acesta este visul; şi vom spune interpretarea acestuia înaintea împăratului.

37. Tu împărate, eşti un împărat al împăraţilor, fiindcă Dumnezeul cerului ţi-a dat o împărăţie, putere şi tărie şi glorie.

38. Şi oriunde locuiesc copiii oamenilor, fiarele câmpului şi păsările cerului le-a dat în mâna ta şi te-a făcut conducător peste toate acestea. Tu eşti acest cap din aur.

39. Şi după tine se va ridica o altă împărăţie inferioară ţie şi o a treia împărăţie de aramă, care va stăpâni peste tot pământul.

40. Şi a patra împărăţie va fi tare ca fierul, întrucât fierul sparge în bucăţi şi supune toate; şi ca fierul ce sparge toate acestea, astfel va sparge în bucăţi şi va zdrobi.

41. Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele de la picioare, o parte din lutul olarului şi o parte din fier, împărăţia va fi împărţită; dar va fi încă în ea ceva din tăria fierului, întrucât ai văzut fierul amestecat cu lut noroios.

42. Şi după cum degetele de la picioare erau parte din fier şi parte din lut, tot astfel împărăţia va fi în parte tare şi va fi în parte spartă.

43. Şi precum ai văzut fier amestecat cu lut noroios, ei se vor amesteca cu sămânţa oamenilor; dar nu se vor lipi unul de celălalt, după cum fier nu se amestecă cu lut.

44. Şi în zilele acestor împăraţi, Dumnezeul cerului va ridica o împărăţie, care nu va fi niciodată distrusă; şi împărăţia nu va fi lăsată altui popor, ci se va sparge în bucăţi şi va mistui toate aceste împărăţii şi va sta în picioare pentru totdeauna.

45. După cum ai văzut că piatra a fost tăiată, fără mâini, din munte şi că a spart în bucăţi fierul, arama, lutul, argintul şi aurul; marele Dumnezeu a făcut cunoscut împăratului ce se va întâmpla de acum înainte; şi visul este cert şi interpretarea lui sigură.

46. Atunci împăratul Nebucadneţar a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat lui Daniel şi a poruncit ca ei să îi aducă un dar de mâncare şi arome dulci.

47. Împăratul i-a răspuns lui Daniel şi a zis: Cu adevărat Dumnezeul tău este un Dumnezeu al dumnezeilor şi un Domn al împăraţilor şi un descoperitor al secretelor, văzând că poţi revela acest secret.

48. Atunci împăratul l-a făcut pe Daniel un om mare şi i-a dat multe daruri măreţe şi l-a făcut conducător peste întreaga provincie a Babilonului şi mai marele guvernatorilor peste toţi înţelepţii Babilonului.

49. Atunci Daniel a cerut de la împărat şi a pus pe Şadrac, Meşac şi Abednego, peste treburile provinciei Babilonului; iar Daniel a şezut la poarta împăratului.