Apocalipsa 11
1. Şi mi-a fost dată o trestie asemănătoare cu un toiag; şi îngerul a stat în picioare, spunând: Ridică-te şi măsoară templul lui Dumnezeu şi altarul şi pe cei ce se închină în acesta.
2. Dar curtea care este în afara templului, las-o afară şi nu o măsura; fiindcă a fost dată neamurilor; şi vor călca în picioare cetatea sfântă patruzeci şi două de luni.
3. Şi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor profeţi o mie două sute şaizeci de zile, îmbrăcaţi în pânză de sac.
4. Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau în picioare înaintea Dumnezeului pământului.
5. Şi dacă cineva voieşte să îi vatăme, din gura lor iese foc şi îi mistuie pe duşmanii lor; şi dacă cineva voieşte să îi vatăme, în acest mod trebuie să fie ucis.
6. Aceştia au putere să închidă cerul, ca să nu plouă în zilele profeţiei lor; şi au putere asupra apelor, să le schimbe în sânge şi să lovească pământul cu toate plăgile, de câte ori voiesc.
7. Şi când ei vor fi terminat mărturia lor, fiara care se ridică din groapa fără fund va face război împotriva lor şi îi va învinge şi îi va ucide.
8. Şi trupurile lor moarte vor zăcea în piaţa marii cetăţi, care în sens spiritual este numită Sodoma şi Egipt, unde şi Domnul nostru a fost crucificat.
9. Şi cei din mai multe popoare şi rase şi limbi şi naţiuni vor privi trupurile lor moarte timp de trei zile şi jumătate şi nu vor permite ca trupurile lor moarte să fie puse în morminte.
10. Şi cei ce locuiesc pe pământ se vor bucura din cauza lor şi se vor veseli şi vor trimite daruri unii altora, pentru că aceşti doi profeţi au chinuit pe cei ce locuiesc pe pământ.
11. Iar după trei zile şi jumătate Duhul de viaţă din Dumnezeu a intrat în ei şi ei au stat în picioarele lor; şi mare frică a căzut peste cei ce i-au văzut.
12. Şi au auzit o voce tare din cer, spunându-le: Urcaţi aici. Şi au urcat la cer într-un nor; şi duşmanii lor i-au privit.
13. Şi în aceeaşi oră a fost un mare cutremur de pământ şi a zecea parte din cetate a căzut, şi în cutremur au fost ucişi dintre oameni şapte mii; iar rămăşiţa a fost înfricoşată şi a dat glorie Dumnezeului cerului.
14. Al doilea vai a trecut; şi, iată, al treilea vai vine dintr-odată.
15. Şi al şaptelea înger a trâmbiţat; şi au fost în cer voci tari, spunând: Împărăţiile acestei lumi au devenit ale Domnului nostru şi ale Cristosului său; şi el va domni pentru totdeauna şi întotdeauna.
16. Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni, care şedeau înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor, au căzut pe feţele lor şi s-au închinat lui Dumnezeu,
17. Spunând: Îţi aducem mulţumiri, Doamne Dumnezeule Atotputernic, care eşti, care erai şi care vii, pentru că ai luat marea ta putere la tine şi ai domnit.
18. Şi naţiunile s-au mâniat şi a venit furia ta şi timpul morţilor pentru a fi judecaţi şi să dai răsplată robilor tăi, profeţii, şi sfinţilor şi celor ce se tem de numele tău, mici şi mari, şi pentru a nimici pe cei ce distrug pământul.
19. Şi a fost deschis templul lui Dumnezeu în cer şi a fost văzut chivotul testamentului său în templul său; şi au fost fulgere şi voci şi tunete şi un cutremur de pământ şi grindină mare.