Detaliile cărții

1 Corinteni 2

Propovăduirea lui Pavel.

1. Şi eu, fraţilor, când am venit la voi, nu am venit cu superioritatea vorbirii sau a înţelepciunii, vestindu-vă mărturia lui Dumnezeu.

2. Fiindcă am decis să nu ştiu printre voi altceva decât pe Isus Cristos şi pe el crucificat.

3. Şi eu am fost cu voi în slăbiciune şi în teamă şi în mare tremur.

4. Şi cuvântul meu şi predicarea mea nu au fost prin cuvintele ademenitoare ale înţelepciunii omeneşti, ci în arătarea Duhului şi a puterii;

5. Aşa încât credinţa voastră să nu fie în înţelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu.

Înţelepciunea creştină.

6. Oricum, vorbim înţelepciune printre cei desăvârşiţi; totuşi nu înţelepciunea acestei lumi, nici a prinţilor acestei lumi care ajung la nimicire,

7. Ci vorbim înţelepciunea lui Dumnezeu într-un mister, chiar acea înţelepciune ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit-o înainte de lume pentru gloria noastră;

8. Înţelepciune pe care nu a cunoscut-o niciunul dintre prinţii acestei lumi; căci, dacă ar fi cunoscut, nu ar fi crucificat pe Domnul gloriei.

9. Dar aşa cum este scris: Ochiul nu a văzut nici urechea nu a auzit, şi nici la inima omului nu au urcat cele pregătite de Dumnezeu pentru cei ce îl iubesc.

10. Dar Dumnezeu ni le-a revelat prin Duhul său; fiindcă Duhul cercetează toate, chiar adâncimile lui Dumnezeu.

11. Fiindcă cine dintre oameni ştie lucrurile omului, decât duhul omului, care este în el? Chiar aşa, lucrurile lui Dumnezeu nimeni nu le ştie decât Duhul lui Dumnezeu.

12. Şi noi nu am primit duhul lumii, ci duhul care este din Dumnezeu, ca să ştim lucrurile care ne-au fost dăruite de Dumnezeu.

13. Acele lucruri pe care le şi vorbim, nu în cuvintele pe care le învaţă înţelepciunea omenească, ci în cele pe care le învaţă Duhul Sfânt, comparând lucrurile spirituale cu cei spirituali.

14. Dar omul natural nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, fiindcă sunt nebunie pentru el; nici nu le poate cunoaşte, pentru că ele sunt judecate spiritual.

15. Dar cel spiritual judecă toate lucrurile, iar el însuşi nu este judecat de nimeni.

16. Fiindcă cine a cunoscut mintea Domnului, ca să îi dea învăţătură? Noi însă avem mintea lui Cristos.