1 Corinteni 14
Darul limbilor şi al prorociei.
1. Urmăriţi dragostea creştină şi doriţi zelos daruri spirituale, dar mai degrabă să profeţiţi.
2. Pentru că cel ce vorbeşte într-o limbă necunoscută vorbeşte nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, fiindcă nimeni nu îl înţelege; totuşi în duh el vorbeşte mistere.
3. Dar cel ce profeţeşte, vorbeşte oamenilor spre edificare şi îndemnare şi mângâiere.
4. Cel ce vorbeşte într-o limbă necunoscută se edifică pe sine însuşi, dar cel ce profeţeşte edifică biserica.
5. Aş dori ca voi toţi să vorbiţi în limbi, dar mai degrabă să profeţiţi, fiindcă mai mare este cel ce profeţeşte decât cel ce vorbeşte în limbi, afară numai dacă traduce, ca biserica să primească edificare.
6. Şi acum fraţilor, dacă vin la voi vorbind în limbi, cu ce v-aş fi de folos dacă nu v-aş vorbi fie prin revelaţie, fie prin cunoaştere, fie prin profeţie, fie prin doctrină?
7. Şi chiar cele neînsufleţite, dând sunet, fie fluier, fie harpă, dacă nu dau sunete distincte, cum va fi ştiut ce se cântă cu fluierul sau harpa?
8. Fiindcă şi trâmbiţa dacă dă un sunet neclar, cine se va pregăti de bătălie?
9. Tot aşa şi voi, dacă nu rostiţi prin limbă cuvinte uşor de înţeles, cum va fi ştiut ce se vorbeşte? Fiindcă veţi vorbi în vânt.
10. Pot fi atât de multe feluri de voci în lume, dar niciuna dintre ele nu este fără semnificaţie.
11. De aceea dacă nu cunosc înţelesul vocii, voi fi un barbar pentru cel ce vorbeşte, şi cel ce vorbeşte va fi un barbar pentru mine.
12. Tot aşa şi voi, fiindcă sunteţi zeloşi pentru daruri spirituale, căutaţi să abundaţi spre edificarea bisericii.
13. De aceea cel ce vorbeşte într-o limbă necunoscută, să se roage ca să o traducă.
14. Căci dacă mă rog într-o limbă necunoscută, duhul meu se roagă, dar înţelegerea mea este neroditoare.
15. Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul şi mă voi ruga de asemenea cu înţelegerea; voi cânta cu duhul şi voi cânta de asemenea cu înţelegerea.
16. Altfel, când binecuvântezi cu duhul, cum va spune cel ce stă pe locul celui neînvăţat: Amin, la aducerea mulţumirilor tale, din moment ce nu înţelege ce spui?
17. Fiindcă tu, într-adevăr, mulţumeşti bine, dar celălalt nu este edificat.
18. Mulţumesc Dumnezeului meu că eu vorbesc în limbi mai mult decât voi toţi.
19. Totuşi în biserică voiesc mai bine să vorbesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să învăţ şi pe alţii, decât zece mii de cuvinte într-o limbă necunoscută.
20. Fraţilor, nu fiţi prunci la înţelegere, ci la răutate fiţi inocenţi, iar la înţelegere, fiţi desăvârşiţi.
21. În lege este scris: Prin alte limbi şi prin alte buze voi vorbi acestui popor, şi cu toate acestea nu mă vor asculta, spune Domnul.
22. De aceea limbile sunt pentru un semn, nu celor ce cred, ci celor ce nu cred; dar profeţia nu serveşte pentru cei ce nu cred, ci pentru cei ce cred.
23. De aceea dacă se adună întreaga biserică într-un loc şi toţi vorbesc în limbi, şi intră cei neînvăţaţi sau cei ce nu cred, nu vor spune că sunteţi nebuni?
24. Dar dacă toţi profeţesc şi intră cineva care nu crede sau neînvăţat, el este convins de toţi, este judecat de toţi,
25. Şi astfel secretele inimii lui devin cunoscute; şi, căzând astfel cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu şi va spune că Dumnezeu este cu adevărat în voi.
26. Ce este de făcut atunci, fraţilor? Când vă adunaţi împreună, fiecare dintre voi are un psalm, are o doctrină, are o altă limbă, are o revelaţie, are o traducere. Toate să fie făcute pentru edificare.
27. Dacă cineva vorbeşte într-o limbă necunoscută, să fie câte doi sau cel mult trei şi pe rând, şi unul să traducă.
28. Iar dacă nu este traducător, să tacă în biserică şi să îşi vorbească lui însuşi şi lui Dumnezeu.
29. Iar profeţii să vorbească doi sau trei, şi ceilalţi să judece.
30. Şi dacă îi este revelat ceva altuia care şade acolo, primul să tacă.
31. Fiindcă puteţi toţi să profeţiţi, unul după altul, pentru ca toţi să înveţe şi toţi să fie mângâiaţi.
32. Şi duhurile profeţilor sunt supuse profeţilor;
33. Fiindcă Dumnezeu nu este autorul confuziei, ci al păcii, ca în toate bisericile sfinţilor.
34. Femeile voastre să tacă în biserici, fiindcă nu le este permis să vorbească, ci să fie în supunere, aşa cum spune şi legea.
35. Şi dacă doresc să înveţe ceva, să întrebe pe soţii lor acasă, fiindcă este ruşine pentru femei să vorbească în biserică.
36. Ce? De la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns?
37. Dacă cineva se consideră a fi profet sau spiritual, să recunoască cele ce vă scriu a fi poruncile Domnului.
38. Dar dacă cineva este neştiutor, să fie neştiutor.
39. De aceea, fraţilor, doriţi zelos să profeţiţi şi nu opriţi a se vorbi în limbi.