1 Corinteni 11

Ţinuta femeii în adunări.

1. Fiţi urmaşi ai mei, aşa cum şi eu sunt al lui Cristos.

2. Acum vă laud, fraţilor, că vă amintiţi de mine în toate şi ţineţi rânduielile precum vi le-am dat.

3. Dar voiesc să ştiţi că Cristos este capul fiecărui bărbat, şi capul femeii este bărbatul, şi capul lui Cristos este Dumnezeu.

4. Fiecare bărbat care se roagă sau profeţeşte, având capul acoperit, îşi dezonorează capul.

5. Iar fiecare femeie care se roagă sau profeţeşte, cu capul neacoperit, îşi dezonorează capul, fiindcă este unul şi acelaşi lucru cu a fi rasă.

6. Deoarece, dacă femeia nu este acoperită, să se şi tundă de tot; dar dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă scurt sau rasă, să fie acoperită.

7. Fiindcă un bărbat, într-adevăr, nu este dator să îşi acopere capul, întrucât el este chipul şi gloria lui Dumnezeu, dar femeia este gloria bărbatului.

8. Fiindcă nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat;

9. Fiindcă bărbatul nu a fost creat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.

10. Din această cauză femeia este datoare să aibă autoritate peste capul ei din cauza îngerilor.

11. Totuşi, în Domnul, nici bărbatul nu este fără femeie, nici femeia fără bărbat.

12. Fiindcă aşa cum femeia este din bărbat, tot aşa şi bărbatul este prin femeie, iar toate din Dumnezeu.

13. Judecaţi în voi înşivă, este cuvenit ca o femeie să se roage lui Dumnezeu neacoperită?

14. Nu vă învaţă chiar natura însăşi că, dacă un bărbat are păr lung, este o ruşine pentru el?

15. Dar dacă o femeie are păr lung este o glorie pentru ea. Pentru că părul i-a fost dat pentru învelitoare.

16. Dar dacă cineva pare a fi certăreţ, noi nu avem un astfel de obicei, nici bisericile lui Dumnezeu.

Despre cina Domnului.

17. Acum, în ceea ce vă spun, nu vă laud, pentru că vă adunaţi nu spre mai bine, ci spre mai rău.

18. Fiindcă, întâi de toate, când vă adunaţi în biserică, aud că sunt dezbinări între voi; şi în parte o cred.

19. Fiindcă trebuie să fie şi erezii printre voi, ca să fie arătaţi printre voi cei aprobaţi.

20. De aceea când vă adunaţi în acelaşi loc, nu este ca să mâncaţi cina Domnului.

21. Fiindcă la mâncare, fiecare îşi ia cina adusă de el, în faţa altuia; şi unul este flămând, iar altul este beat.

22. Ce? Nu aveţi case unde să mâncaţi şi să beţi? Sau dispreţuiţi biserica lui Dumnezeu şi îi faceţi de ruşine pe cei ce nu au? Ce să vă spun? Să vă laud în aceasta? Nu vă laud.

23. Fiindcă am primit de la Domnul ce v-am şi dat: Că Domnul Isus, în noaptea în care a fost trădat, a luat pâine;

24. Şi după ce a adus mulţumiri, a frânt-o şi a spus: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul meu, care este frânt pentru voi; faceţi aceasta în amintirea mea.

25. Tot astfel a luat şi paharul după ce a mâncat, spunând: Acest pahar este testamentul cel nou în sângele meu; faceţi aceasta, ori de câte ori îl beţi, în amintirea mea.

26. Fiindcă ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din acest pahar, arătaţi moartea Domnului până vine el.

27. De aceea oricine mănâncă pâinea aceasta şi bea paharul Domnului în mod nedemn, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului.

28. Dar omul să se cerceteze pe sine însuşi şi astfel să mănânce din pâine şi să bea din pahar.

29. Fiindcă cel ce mănâncă şi bea în mod nedemn, mănâncă şi bea propria lui condamnare, nediscernând trupul Domnului.

30. Din cauza aceasta între voi sunt mulţi slabi şi bolnavi şi mulţi dorm.

31. Căci dacă ne-am judeca pe noi înşine, nu am fi judecaţi.

32. Dar când suntem judecaţi, suntem disciplinaţi de Domnul, ca nu cumva să fim condamnaţi cu lumea.

33. De aceea, fraţii mei, când vă adunaţi să mâncaţi, aşteptaţi-vă unii pe alţii.

34. Şi dacă flămânzeşte cineva, să mănânce acasă; ca nu cumva să vă adunaţi pentru condamnare. Iar restul le voi pune în ordine când voi veni.