Deşi este mult mai scurtă, cartea lui Zaharia poate fi aşezată alături de profeţiile lui Isaia, Daniel şi Ezechiel în ceea ce priveşte bogăţia de informaţii asupra „vremurilor viitoare". Împreună, aceste patru cărţi sînt corespondentul Apocalipsei din Noul Testament.

Titlul: Cartea poartă numele autorului ei. „Zekar-Iah" se traduce prin: „Dumnezeu îşi aduce aminte", nume cum nu se poate mai potrivit pentru cel ce anunţă reînceperea vremurilor de binecuvîntare asupra Israelului.

Autorul: Zaharia este un nume dat copiilor născuţi la bătrîneţe. În textul Scripturii ne întîlnim cu nu mai puţin de 29 de personaje care au purtat această numire.

Profetul Zaharia a fost „fiul lui Berechia, fiul lui Ido" (Zah. 1:1). Ca şi predecesorii săi, Ieremia şi Ezechiel Zaharia a aparţinut neamului preoţesc (Ezra 51; 6:14; Neemia 12:4, 16). El a fost născut în Babilon şi cînd împăratul Cir a dat decretul reîntoarcerii, a venit împreună cu bunicul său înapoi în Palestina. A fost chemat de Dumnezeu la slujba profeţiei încă de tînăr (Zah. 2:4) şi a activat la început împreună cu mai vîrstnicul Hagai (Ezra 5:l; 6:14). Lucrarea lui s-a întins pe o perioadă de 3 ani de zile. Domnul Isus ne spune în Matei 23:35 că Zaharia a fost „omorît între Templu şi altar", sfîrşind la fel cu un alt purtător al aceluiaşi nume (2 Cron. 24:20-21).

Data: Împreună cu Zorobabel, căpetenia poporului, Iosua, marele preot şi Hagai profetul, Zaharia a fost folosit de Dumnezeu în Ierusalim începînd cu anul 520 î.Cr.

Contextul scrierii: Ca şi Hagai, Zaharia este un profet al reconstrucţiei. El este ridicat de Dumnezeu să vorbească evreilor care se întorseseră în Palestina după cei 70 de ani petrecuţi în robia Babiloniană.

Altădată un neam puternic şi vestit, evreii ajunseseră să locuiască în ţara lor doar datorită bunăvoinţei unui stăpînitor al lumii de atunci. Situţia lor materială, politică şi socială era vrednică de toată mila. În acest context, Dumnezeu i-a folosit pe Hagai şi Zaharia să le spună celor întorşi din Babilon că nu trebuie să se oprească la prezentul dezolant, ci trebuie să spere şi să lucreze pentru viitorul glorios pe care li l-a pregătit Iehova. Hagai a avut un mesaj aspru şi critic; prin Zaharia, Dumnezeu a lucrat altfel: mesajul lui Zaharia a trecut repede peste neajunsurile prezentului descoperindu-le viitorul strălucit care îi aşteaptă. Zaharia este un vestitor al slavei şi al lucrărilor lui Mesia.

Conţinutul cărţii: Pentru a descrie planurile viitoare pe care le-a făcut Dumnezeu cu poporul ales, Zaharia â folosit o sene de opt vedenii, patru predici şi două rostiri profetice. Primele 8 capitole ale cărţii au fost scrise ca o încurajare a poporului în lucrarea de rezidire a Templului. Ultimele 6 capitole au fost adăugate după terminarea reconstrucţiei şi prevestesc lucrarea lui Dumnezeu prin Mesia. Mesajul din cartea lui Zaharia a trecut de la stăpînirea popoarelor străine la stăpînirea lui Mesia, de la pedeapsă la vremuri de pace şi de la nelegiure la trăirea în sjînţenia prezenţei Domnului.

Cuvinte cheie şi teme caracteristice: în cartea lui Zaharia există o extraordinar de amănunţită prezentare a lucrării lui Mesia:

Cristos, „Odrasla" - Zah. 3:8 
Cristos, „Robul Domnului" - Zah. 3:8 
Intrarea în Ierusalim călare pe un măgăruş - Zah. 9:9 
Cristos, „Păstorul cel bun" - Zah. 9:16; 11:11 
Cristos, păstorul lovit cu oile risipite - Zah. 13:7 
Cristos, vîndut pe 30 de arginţi, 11:12-13 
Cristos cu mîinile străpunse - Zah. 12:10 
Cristos, Mîntuitorul poporului Său - Zah. 12:10; 13:1 
Cristos, rănit în casa celor ce-L iubeau - Zah. 13:6 
Cristos, se întoarce pe muntele Măslinilor - Zah. 14:3-8 
Cristos, încoronat la venirea Lui - Zah. 14

Mesajul peste veacuri: În afară de confirmarea lui Isus din Nazaret ca Mesia prin împlinirea profeţiilor sale, Zaharia ne oferă şi o lecţie de spiritualitate în textul din capitolul 7. O delegaţie venită din partea oamenilor din Betel îl întrebaseră dacă trebuiesc reluate ritualurile sărbătoreşti de altădată. Răspunsul dat atunci de Zaharia este o lecţie care nu şi-a pierdut nici astăzi valabilitatea: Sărbătorile fără suportul unei vieţi de ascultare faţă de Domnul sînt fără nici o valoare înaintea ochilor Lui.

SCHIŢA CĂRŢII

I. PROFEŢII DE ÎNCEPUT 1 - 8 
a. Chemare la pocăinţă, 1:1-6 
b. Vedenia călăreţilor, 1:7-17 
c. Vedenia celor patru coarne, 1:18-21 
d. Vedenia celui cu cumpăna, 2:1-13 
e. Vedenia marelui preot, 3:1-10 
f. Vedenia sfeşnicului de aur, 4:1-14 
g. Vedenia sulului de carte zburător, 5:1-4 
h. Vedenia femeii cu efa, 5:5-11 
i. Vedenia celor 4 care, 6:1-8 
î. Încoronarea lui Iosua, 6:9-15 
j. Posturi şi binecuvîntări 7:1 - 8:23

II. PROFEŢII TÎRZII 9-14 
a. Sosirea Împăratutui-Păstor, 9-10 
b. Rănirea şi uciderea Împăratui-Păstor, 11 
c. Biruinţa finală şi încoronarea în slavă, 12-14