Traducerea interconfesională a Noului Testament a fost recunoscută ca o necesitate de către Bisericile membre ale Societăţii Biblice Interconfesionale din România (SBIR), deoarece conformitatea cu textele originale ale Sfintei Scripturi putea însemna, fără a înlocui Sfânta Scriptură folosită de Biserici, o micşorare a deosebirilor apărute de-a lungul istoriei bisericeşti. Proiectul traducerii interconfesionale al SBIR a fost iniţiat şi sprijinit de P.S. Episcop Damaschin în calitatea sa de preşedinte al comitetului de traduceri a Bibliei în limba română, urmând exemplul traducerilor interconfesionale publicate în alte limbi.
Proiectul a fost realizat din convingerea profundă că schimbul de opinii constituie un prilej de aprofundare interconfesională teologică a problemelor şi ca o contribuţie la înlăturarea unor bariere care exista în prezent. Desigur, Noul Testament Interconfesional nu este o “noutate” ca text, dar cine îl parcurge în forma consensului la care s-a ajuns în cele trei mari tradiţii creştine pe temeiul textelor originale, îl citeşte cu emoţie şi plăcere, deoarece corespunde standardelor internaţionale ale UBS prin care se urmăreşte realizarea unei traduceri accesibile tuturor cititorilor, indiferent de apartenenţa confesională şi de gradul lor de cultură.
Pregătirea şi inaugurarea lucrărilor au fost rodul angajamentului total al regretatului Pr. Prof. Dr. Sabin Verzan şi al Prof. Dr. Cristian Vasile Roske, coordonator de traduceri, precum şi al managerilor din staff-ul SBIR.
La realizarea traducerii s-a ţinut seama, cu realism, dar şi cu atenţie, de limbajul tradiţional şi de o terminologie adecvată unui context liturgic si pastoral, în măsura în care acestea ofereau echivalente satisfacatoare ale textelor originale. Traducerea poate fi considerată un monument al colaborării dintre Biserici, deschizător de drum pentru un dialog ziditor care să pună în valoare Revelaţia prin Jertfă a Fiului lui Dumnezeu (Evanghelia dupa Ioan 12:24), ca singura modalitate de a pune în valoare venirea Sa prin Întrupare, arătarea Sa prin Botez (Evanghelia dupa Ioan 1:31) şi lucrarea Sa de impartasire a chipului lui Dumnezeu. Revelatia prin Jertfa a fost singura cale de cunoaştere mântuitoare a lui Dumnezeu (Ioan 17:3). Aceste realităţi ale mantuirii constituie patrimoniul comun al tuturor creştinilor ca dar al lui Dumnezeu primit în dar (Evanghelia dupa Matei 10:8), care îi apropie mai mult decât o solidaritate conjuncturală din istoria bisericească, întrucât apropierea într-un cuget datorată unor astfel de proiecte este o mângâiere a împlinirii rugăciunii Mantuitorului în ceea ce priveste unitatea creştină: ,,Ca toţi să fie una, pentru că lumea să creadă" (Evanghelia dupa Ioan 17:21).
Diacon Prof. Dr. Ioan Caraza
Secretar General al SBIR
Prefaţa traducătorilor TSB (Traducerea Societăţii Biblice)
După un număr de încercări iniţiate în anii 1990, proiectul Traducerii Interconfesionale a Noului Testament în limba română (TINTLR, sau TSB: Traducerea Societatii Biblice), a adoptat în final o paradigmă nouă: a decis să solicite şase traducători tineri (sau relativ tineri), talentaţi şi, în acelaşi timp, bine pregătiţi, care să se angajeze la un efort susţinut, vreme de patru ani, pentru a traduce Noul Testament în limba română contemporană, cu o viziune nouă asupra traducerii textelor sacre.
Sarcina lor a fost, de la început, aceea de a înfăptui o talmăcire a Cuvântului Scripturii în limba română actuală, o traducere suficient de precisă şi suficient de fluentă, în acelasi timp, precum şi suficient de conservatoare, aşa încât să poată comunica în mod natural şi inteligent adevărurile biblice unui cititor tânăr care tocmai a sfârşit de parcurs pagina de actualităţi a ziarului preferat, sau care tocmai s-a întors de la o masă în oraş, ori tocmai a venit acasă de la o slujbă de la Biserică şi doreşte şi revadă cuvântul auzit, şi sa îl citească personal. Acest portret generic al cititorului căruia i se adresează traducerea a ajuns, în timp, să capete forţa unui adevărat reper psihologic, a unui criteriu lingvistic şi teologic al traducerii TSB (plin de multă imaginaţie, e adevărat, şi oarecum imprecis... totuşi un bun exerciţiu de vizualizare a beneficiarilor principali ai acestei traduceri).
Formată din şase teologi şi lingvişti de tradiţii diferite, echipa de traducători a inclus doi traducători ortodocşi (Calin Rotaru şi Dr. Sabin Preda), doi traducători romano-catolici (Smaranda Scriitoru şi Cornelia Dumitru) şi doi traducători de tradiţie evanghelică (Laurenţiu Ionescu şi Dr. Octavian Baban), toţi lucrând sub supervizarea Dr. Anthony Abela, specialistul UBS pentru acest proiect (UBS: United Bible Societies). În dezbaterile privitoare la forma şi conţinutul traducerii, precum şi în revizuirea finală, echipa de traducători s-a bucurat de colaborarea şi echilibrul comentariilor oferite cu multă amabilitate de Secretarul General SBIR, Dr. Ioan Caraza.
Traducerea a beneficiat de un format de editare uniform prin folosirea de către toţi traducătorii a programului software pentru traduceri numit Paratext, al UBS. Aceasta a dus atât la crearea unei baze textuale comune, cat şi la posibilitatea consultării rapide a bazei de traduceri diverse, în diferite limbi, pe care o pune la dispoziţie UBS.
În cei patru ani cat a durat acest efort, s-a consumat imens de mult timp pentru evaluări, pentru dezbateri, nenumărate discuţii pline de argumente subtile şi tenace, fie savuroase, cu umor, binevoitoare sau tăioase, dar totdeauna bine intenţionate şi pline de miez teologic şi seriozitate creştină. În mod constant a fost prea puţin timp pentru a lua în discuţie toate variantele posibile de traducere, pentru a explora toate nuanţele şi tainele limbii române, pentru a evalua atent toate observaţiile revizorilor, şi toate alternativele stilistice.
Vreme de patru ani s-a lucrat alert sub presiunea termenelor limită şi la temperatură ridicată a analizei şi dezbaterii teologice, timp în care s-a putut observa o evidentă maturizare teologică a traducerii, precum şi o creştere în omogenitate stilistică, pe măsură ce cunoaşterea reciprocă a diferitelor tradiţii spirituale şi lingvistice devenea tot mai amplă, mai bine sedimentată.
Există câteva motive pentru care credem ci această traducere va rămâne o lucrare de referinţă în seria traducerilor româneşti. Astfel, traducerea aceasta TSB este, după Biblia de la Bucureşti (1688), prima traducere care adoptă principiul traducerii după texteIe manuscriselor vechi greceşti şi nu lucrează după metoda comparativă, des folosită în traducerile româneşti, între alţii chiar de Vasile Radu şi Gala Galaction, sau chiar de Dumitru Cornilescu. Din acest punct de vedere, traducerea TSB ilustrează nivelul atins în prezent de ştiinţele biblice, în România, în toate cultele creştine, ceea ce a permis iniţierea şi finalizarea unui astfel de proiect de traducere direct din limba greacă.
În al doilea rand, TSB este prima traducere interconfesională din limba romană, ca atare. Ea ajunge să puna în mana cititorului un text tradus responsabil, care nu inclină balanta spre vreo tradiţie anume şi nici nu neglijează formulările vechi reuşite, clasice, ci apelează la expresii acceptabile, sugestive, corecte fata de imagistica originală din limba greacă şi inteligibile pentru imagistica şi simbolismul curent al limbii române. Proiectul TSB este o premieră totală în România şi, chiar dacă nu va ajunge un fel de Biblie naţională, putem spera cu încredere că va contribui într-un mod important la vorbirea unei limbi biblice comune.
în al treilea rand, TSB este prima traducere în limba romana care şi-a propus să nu niveleze registrul lingvistic, ci să păstreze anumite trăsături stilistice proprii autorilor biblici: cele patru evanghelii şi Faptele Apostolilor, precum şi epistolele şi Apocalipsa sunt toate traduse cu anumite constante stilistice, observabile, pentru a păstra, acolo unde s-a crezut ca este posibil, câteva din elementele majore, caracteristice stilului fiecărei cărţi.
ln elaborarea sa, traducerea a beneficiat de un mecanism aparte, specific muncii riguroase de la UBS şi, implicit, de la SBIR: efectuarea traducerii propriu-zise, publicarea unei ediţii pilot şi adunarea impresiilor, efectuarea de trei revizuiri succesive ale traducerii (de către alţi teologi şi traducători), precum şi a unei revizuiri stilistice (din partea unui profesor de limba romana de la Universitatea Bucureşti). Textul astfel obţinut, a fost încă o dată verificat împreună cu experţii UBS şi trecut, din nou, apoi, printr-un filtru gramatical şi editorial de o echipă mixtă de traducători şi consultanţi ai UBS (traducători: Smaranda Scriitoru, Octavian Baban; consultant UBS: Hellen Barker). În urma tuturor acestor etape, s-a obţinut în final textul publicabil al primei ediţii a TSB.
Traducătorii nu au lucrat doar pe textele desemnate iniţial pentru fiecare (O. Baban: Faptele Apostolilor, Evrei, Filimon; A. L. G. Ionescu: Matei, Galateni, 1 Petru, 2 Petru, Iuda; S. Scriitoru: Luca, Filipeni, 2 Tesaloniceni; C. Dumitru: Ioan, 1-2-3 Ioan, 2 Corinteni, 1 Tesaloniceni; C. Rotaru: Apocalipsa, Romani, Iacov, Coloseni, Efeseni; si S. Preda: Marcu, 1 Corinteni, Iacov), ci au revizuit si au contribuit impreuna la întreaga traducere, verset cu verset, astfel încât există un grad însemnat de contributie colectiva, o paternitate de echipa pentru forma finala a textului (deşi se o detecta, chiar şi în varianta finala, caracteristicile şi preferinţele fiecăruia dintre traducătorii iniţiali, în textele traduse de fiecare în parte). Această unitate şi diversitate stilistică rămâne, astfel, una din caracteristicile importante ale traducerii TSB, în ansamblul ei.
Textul final, aşa cum poate fi el citit în ediţiile tipărite ale acestui Nou Testament, a beneficiat şi de o contribuţie inedită, dar importantă, care merita amintită: în cursul înregistrărilor realizate pentru publicarea sa în forma dramatizată, vocală, în primăvara anului 2009, echipa de interpreţi condusă de managerul de proiect Emilia Iorgandopol a adus multe sugestii stilistice care au contribuit la adoptarea unui format audio suplu, mai uşor de comunicat.
În toata aceasta frumoasa experienţa în alteritate creştine, de un profesionalism teologic şi lingvistic remarcabil, traducătorii şi colaboratorii lor din echipa lărgită a SBIR, au lucrat cu pasiune, cu conştiinţa perfectibilităţii muncii lor, şi bineînţeles, cu speranţa ca au putut oferi cititorilor, în final, un text biblic ce invită la o lectură antrenanta şi inspiratoare la o viaţă creştină veritabilă, trăită astăzi, la comuniune spirituală cu primii creştini, cu Biserica, cu Autorul şi Inspiratorul sfânt al acestei opere spirituale de seamă care este Noul Testament.
(sursa: prefata Noului Testament TSB / SBIR, societateabiblica.org)