Psalmii 58

Către mai marele cântăreţilor.

1. Oare, tăcând, faceţi voi dreptate? Oare aşa judecaţi voi fără părtinire, fiii oamenilor?

2. Dimpotrivă! în inimă săvârşiţi nelegiuiri; în ţară, puneţi în cumpănă silnicia mâinilor voastre.

3. Cei răi sunt stricaţi încă din pântecele mamei lor, mincinoşii se rătăcesc odată cu ieşirea din pântecele mamei lor.

4. Au o otravă ca otrava unui şarpe, ca otrava unei aspide surzi, care îşi astupă urechea,

5. care n-aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit.

6. Dumnezeule, zdrobeşte-le dinţii din gură! Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei!

7. Să se risipească întocmai ca nişte ape care se scurg! Săgeţile pe care le-aruncă ei să fie nişte săgeţi tocite!

8. Să piară ca un melc care se topeşte umblând; să nu vadă soarele, ca stârpitura unei femei!

9. Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin, verde sau uscat, îl va lua vârtejul.

10. Cel fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; îşi va scălda picioarele în sângele celor răi.

11. Şi atunci oamenii vor zice: „Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Da, este un Dumnezeu care judecă pe pământ!”