Zaharia 4

1. Îngerul care vorbea cu mine s-a întors şi m-a trezit aşa cum este deşteptat un om din somnul lui.

2. Apoi m-a întrebat: – Ce vezi? Eu i-am răspuns: – Văd un sfeşnic, tot din aur, cu o cupă în vârful lui şi cu şapte candele pe el; mai sunt şi şapte tuburi pentru cele şapte candele care se află în vârf.

3. De asemenea, mai văd doi măslini: unul în partea dreaptă a cupei, iar celălalt în partea stângă a ei.

4. L-am întrebat pe îngerul care vorbea cu mine: – Ce înseamnă acestea, stăpânul meu?

5. Îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: – Nu ştii ce înseamnă acestea? Nu, stăpânul meu! am răspuns eu.

6. Atunci el mi-a zis: – Acesta este Cuvântul Domnului către Zerub-Babel: «Nu prin putere şi nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, zice Domnul Oştirilor.

7. Ce eşti tu, munte măreţ? Înaintea lui Zerub-Babel vei deveni un loc neted! El va aşeza piatra cea din vârf în vuietul strigătelor de: ‘Har! Har pentru ea!’»

8. Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

9. «Mâinile lui Zerub-Babel au pus temelia acestei Case şi tot mâinile lui o vor termina! Şi vei şti astfel că Domnul Oştirilor M-a trimis la voi!

10. Căci cine dispreţuieşte ziua începuturilor slabe?! Ei se vor bucura când vor vedea firul cu plumb în mâna lui Zerub-Babel! Aceştia şapte sunt ochii Domnului care străbat întreg pământul.»

11. Atunci l-am întrebat: – Ce înseamnă aceşti doi măslini din partea dreaptă a sfeşnicului şi din partea stângă a lui?

12. L-am întrebat a doua oară: – Ce înseamnă aceste două ramuri de măslin dintre cele două tuburi de aur, care fac să curgă untdelemnul auriu?

13. Nu ştii ce înseamnă? mi-a zis el. – Nu, stăpânul meu! am răspuns eu.

14. Atunci el mi-a zis: – Aceştia sunt cei doi unşi care stau lângă Stăpânul întregului pământ.